Cuprins
Un PFA impozitat în sistem real nu ține contabilitatea după facturi, ci după bani. Articolul acesta e ghidul Registrului-jurnal de încasări și plăți (RJIP): ce este, cum arată, cum îl completezi lună de lună, ce intră în el, cu ce document, în ce zi și cu ce procent de deductibilitate.
Ce nu face: nu explică de la zero ce este contabilitatea în partidă simplă — pentru asta ai introducerea în partida simplă — și nu duce calculul până la impozit — traseul de la registru la Declarația Unică e rezumat în ultima secțiune.
Ce este Registrul-jurnal de încasări și plăți și cine îl ține
Ordinul nr. 170/2015: „Registrul-jurnal de încasări și plăți este documentul contabil care servește la înregistrarea încasărilor și plăților aferente activității persoanelor care conduc evidența contabilă pe baza regulilor contabilității în partidă simplă.”
Registrul are codul 14-1-1/b în nomenclatorul formularelor financiar-contabile și îl țin toți cei care determină venitul net în sistem real: PFA, întreprinderile individuale și familiale și profesiile liberale. Se completează un singur registru pentru toată activitatea, indiferent câte coduri CAEN ai autorizate.
La normă de venit, registrul nu e obligatoriu. Nu ai obligația de a ține contabilitate în partidă simplă; completezi doar partea de venituri din Registrul de evidență fiscală — vezi evidența la normă de venit. Registrul-jurnal rămâne totuși util, pentru că îți arată cât ai încasat față de plafonul de 25.000 de euro, iar în ContApp se generează automat.
Regula de bază: se înregistrează banii, nu facturile
Conform regulilor contabilității în partidă simplă, încasările și plățile se înregistrează cronologic în Registrul-jurnal de încasări și plăți (RJIP), la data documentului de plată sau de încasare — nu la data facturii și nu la data contractului. Excepția de reținut: stingerea unei facturi prin compensare se consideră încasare și plată la data procesului-verbal, deși niciun leu nu circulă. Se completează un singur RJIP pentru toată activitatea desfășurată, indiferent câte coduri CAEN sunt autorizate.
Consecința practică e că anul fiscal în care intră o sumă nu depinde de tine, ci de ziua în care banii s-au mișcat. Perioada impozabilă este anul fiscal, iar veniturile realizate într-o fracțiune de an sau în perioade diferite ale aceluiași an se consideră venit anual.
Două exemple care lămuresc regula:
- o factură emisă pe 20 decembrie și încasată pe 8 ianuarie este venit al anului următor, deși factura poartă data anului precedent;
- un abonament plătit integral în decembrie pentru tot anul următor este cheltuială a anului în care ai plătit, nu se împarte pe luni.
Cum arată registrul: coloanele modelului
Modelul din Ordinul nr. 170/2015 are șapte coloane:
| Coloana | Ce înscrii |
|---|---|
| 1 — Data | data operațiunii de încasare sau de plată |
| 2 — Documentul (fel, număr) | felul și numărul documentului pe baza căruia înregistrezi operațiunea |
| 3 — Explicații | ce reprezintă operațiunea; la operațiunile în valută, și valoarea în valută |
| 4 — Încasări în numerar | sumele încasate cash |
| 5 — Încasări prin bancă | sumele intrate în cont |
| 6 — Plăți în numerar | sumele plătite cash |
| 7 — Plăți prin bancă | sumele ieșite din cont, inclusiv plățile cu cardul |
Ordinul nr. 170/2015: registrul se întocmește „într-un exemplar, înregistrarea operațiunilor pe baza documentelor justificative făcându-se distinct, pe fiecare operațiune de încasare/plată”. „Sumele înregistrate în Registrul-jurnal de încasări și plăți se totalizează lunar.” Registrul „se editează anual sau la cererea organului de control” și „se arhivează împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii acestuia.”
Sumele se trec întotdeauna în lei. Împărțirea pe numerar și bancă nu e un detaliu de formă: la sfârșitul lunii, totalurile pe fiecare coloană trebuie să se lege de extrasul de cont și de numerarul din casă.
Cum completezi registrul, pas cu pas
- iei documentele lunii în ordine cronologică: extrasele de cont, chitanțele, bonurile fiscale, rapoartele Z;
- pentru fiecare încasare sau plată scrii un rând: data, documentul, explicația și suma în coloana potrivită;
- alegi pentru fiecare rând categoria fiscală — ea decide mai departe ce ajunge în Registrul de evidență fiscală;
- la sfârșitul lunii totalizezi fiecare coloană și verifici totalurile cu extrasul și cu numerarul din casă.
Exemplu: o lună completată
Exemplu. Un PFA de servicii, în sistem real, neplătitor de TVA. Toate cifrele sunt ipoteze ale exemplului. Coloanele 4–7, în lei:
| Data | Documentul | Explicații | Încasări numerar | Încasări bancă | Plăți numerar | Plăți bancă |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 03.03 | Extras de cont nr. 12 | Încasare factura nr. 15, client SRL | 4.000 | |||
| 05.03 | Extras de cont nr. 13 | Plată abonament internet, factura furnizorului | 60 | |||
| 10.03 | Extras de cont nr. 14 | Comision de administrare cont | 15 | |||
| 12.03 | Chitanța nr. 3 | Încasare în numerar factura nr. 16, client persoană fizică | 500 | |||
| 13.03 | Foaie de vărsământ | Depunere numerar în contul activității | 500 | 500 | ||
| 20.03 | Bon fiscal, plată cu cardul | Consumabile de birou | 120 | |||
| 27.03 | Extras de cont nr. 16 | Transfer în contul personal al titularului | 2.000 | |||
| Total martie | 500 | 4.500 | 500 | 2.195 |
Depunerea numerarului în cont apare pe același rând de două ori: ca plată în numerar și ca încasare prin bancă. Nu e nici venit, nici cheltuială — se înregistrează cu categoria de transfer. La fel transferul în contul personal: e o plată, dar cu deductibilitate zero.
Totalul lunar și verificarea cu extrasul
Presupunând un sold în bancă de 3.200 lei la 1 martie, soldul de la 31 martie trebuie să fie 3.200 + 4.500 (încasări bancă) − 2.195 (plăți bancă) = 5.505 lei — exact cât arată extrasul. Numerarul: 0 + 500 (încasări) − 500 (plăți) = 0 lei în casă.
Dacă cifrele nu se potrivesc, lipsește o operațiune din registru sau una e trecută în coloana greșită. E cea mai simplă verificare pe care o poți face lunar și exact cea pe care o face și inspecția fiscală.
Operațiuni care se înregistrează altfel
Câteva operațiuni trec prin cont, dar nu sunt nici venituri, nici cheltuieli obișnuite. Toate apar în registru, pentru că banii s-au mișcat — diferența o face categoria fiscală:
- soldul de la începutul anului — registrul pornește de la zero în fiecare an; banii rămași în bancă și în casă la 31 decembrie îi preiei ca sold inițial, printr-o încasare diversă înregistrată la începutul anului. Nu e venit și nu intră în Registrul de evidență fiscală; se preia suma reală din extras și din casă, nu venitul net;
- aportul titularului — suma pe care o depui în contul activității din bani personali se înregistrează ca încasare, neimpozabilă; detalii în aportul în numerar;
- transferul în contul personal și retragerile în scop personal — se înregistrează ca plăți, cu deductibilitate zero (utilizare a venitului net), ca soldul registrului să rezulte din extras; vezi utilizarea venitului net;
- mutarea banilor între casa și contul activității (depui în cont numerarul din încasări sau scoți numerar pentru plăți ale activității) — un singur rând, cu suma pe ambele coloane: plată numerar și încasare bancă, sau invers. Numerarul scos pentru tine nu e o mutare între conturi, ci utilizare a venitului net;
- comisioanele bancare — plăți pe baza extrasului de cont, ca orice cheltuială a activității;
- încasările prin platforme care rețin un comision — suma din extras e mai mică decât factura. Cum închizi factura integral și unde treci comisionul e explicat în comisionul reținut din încasare;
- compensarea — se înregistrează ca încasare și plată la data procesului-verbal, deși banii nu circulă — e excepția de la regula de bază, de mai sus;
- creditul bancar — suma primită se înregistrează ca încasare, dar nu e venit; din rate se deduce numai dobânda, nu rata de capital.
Ce face un document justificativ valabil
Nicio sumă nu intră în RJIP fără document. Pentru venituri, documentul justificativ depinde de specificul activității:
- factura însoțită de chitanță, dacă suma e încasată în numerar, sau de extrasul de cont bancar, dacă e încasată prin bancă;
- la utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, raportul fiscal de închidere zilnică (raportul Z) și registrul special, întocmit în condițiile defectării aparatului.
În relațiile cu persoanele juridice ai obligația să întocmești factură pentru orice sumă încasată, indiferent dacă a fost încasată pe bază de chitanță, bon fiscal sau prin bancă. În relațiile cu persoanele fizice, factura e obligatorie pentru sumele încasate prin bancă. Veniturile de altă natură decât cele din activitatea de bază se înregistrează la data realizării lor, pe baza documentelor care justifică încasarea.
Pentru cheltuieli, înregistrările se fac numai pe baza documentelor justificative:
- bonul fiscal de la casa de marcat, însoțit sau nu de factură;
- chitanța însoțită de factură;
- borderoul de achiziții de la persoane fizice sau contractul de vânzare-cumpărare pentru mijloace fixe;
- extrasul de cont bancar însoțit de factură sau de bon fiscal.
Pentru achizițiile care intră în sfera RO e-Factura, documentul justificativ este fișierul XML primit în Spațiul Privat Virtual — începând cu 1 iulie 2024, numai achizițiile pentru care s-a transmis e-Factura pot fi introduse în contabilitate și deduse la calculul venitului net. Nu ai nevoie de o copie tipărită, dar ai nevoie de XML: ANAF îl păstrează în SPV doar 60 de zile, deci descărcarea și arhivarea lui sunt în sarcina ta. Detaliile de acces sunt în ghidul certificatului de semnătură digitală.
Important! Cheltuielile cu serviciile trebuie însoțite de contract de prestări servicii între activitatea ta, ca beneficiar, și prestator. Fără contract, cheltuiala nu este deductibilă. Simetric, dacă activitatea ta presupune prestarea de servicii conform codului CAEN, ai nevoie de contract cu fiecare client.
Citești despre taxe? ContApp le calculează automat pentru tine.
Facturare, e-Factura, registre, Declarația Unică și declarații TVA — de la 49 lei/lună.
Termenul de 15 zile pentru emiterea facturii
Factura se emite cel târziu până în a 15-a zi a lunii următoare celei în care ai livrat bunul sau ai prestat serviciul, iar pentru avansuri, până în a 15-a zi a lunii următoare încasării. Regula se aplică și dacă nu ești înregistrat în scopuri de TVA. În registru, venitul intră abia la încasare, oricât de târziu ar veni banii. Ce trebuie să conțină factura și cum o numerotezi e explicat în facturarea la PFA și la profesiile liberale.
Achizițiile de la persoane fizice
Documentele provenite din cumpărarea unor bunuri de la persoane fizice pot fi înregistrate în evidența contabilă în partidă simplă numai dacă se face dovada intrării bunurilor în patrimoniu — prin borderou de achiziție, contract de vânzare-cumpărare sau notă de recepție și constatare de diferențe, după caz — și dovada plății, pe bază de dispoziție de plată-încasare către casierie.
Cum se înregistrează o plată: categoria fiscală decide procentul
Fiecare plată din registru primește o categorie fiscală, iar categoria decide ce parte din sumă ajunge să scadă venitul net. Cheltuielile deductibile integral, cele deductibile plafonat și cele complet nedeductibile se înregistrează toate în RJIP, cronologic, pe baza documentelor justificative. Nedeductibil nu înseamnă „nu o scrii”, înseamnă „nu o scazi”.
Condițiile generale pe care o cheltuială trebuie să le îndeplinească pentru a fi deductibilă, conform art. 68 alin. (4) din Codul fiscal, sunt trei: să fie efectuată în cadrul activității și justificată prin documente, să fie cuprinsă în cheltuielile anului în care a fost plătită și să fie efectuată în scopul desfășurării activității, reglementat prin acte normative în vigoare. Restul articolului enumeră cazurile particulare — salarii, amortizare, prime de asigurare, deplasări, contribuții la sisteme proprii de asigurări sociale.
Tabelul de mai jos e o referință rapidă, nu lista completă. Lista integrală a cheltuielilor deductibile, cu toate plafoanele și cazurile particulare, este în lista de cheltuieli deductibile la PFA. Pentru categoriile care ridică cele mai multe întrebări există articole dedicate:
- cheltuielile cu autoturismul — regula celor 50%, plafonul lunar la amortizare, comodatul și situațiile de deducere integrală;
- mijloacele fixe, achizițiile în rate și leasingul — în secțiunea plată sau amortizare, mai jos;
- cheltuielile cu sediul profesional — chirie, utilități, impozitul pe clădire.
| Tip | Categoria fiscală | Cât intră în calcul |
|---|---|---|
| Venituri | Venituri impozabile | 100% impozabile |
| Venituri | Alte venituri neimpozabile, inclusiv subvenții | 100% neimpozabile |
| Venituri | Încasări din transferuri | 100% neimpozabile |
| Venituri | Încasări aporturi | 100% neimpozabile |
| Cheltuieli | Cheltuieli integral deductibile | 100% deductibile |
| Cheltuieli | Cheltuieli integral nedeductibile | 100% nedeductibile |
| Cheltuieli | Amenzi, dobânzi și penalități de întârziere | 100% nedeductibile |
| Cheltuieli | Plăți din transferuri | 100% nedeductibile |
| Cheltuieli | Plăți de aporturi | 100% nedeductibile |
| Cheltuieli | CAS, CASS sau impozit pe venit plătite din contul activității | nedeductibile sau utilizare a venitului net de către titular — CAS și CASS se deduc prin Declarația Unică |
| Cheltuieli | Achiziție obiecte de inventar | 100% deductibile |
| Cheltuieli | Achiziție de imobilizări | 100% nedeductibile — se deduce amortizarea |
| Cheltuieli | Cotizații plătite la asociațiile profesionale | în limita a 4.000 euro pe an |
| Cheltuieli | Contribuții profesionale obligatorii datorate organizațiilor profesionale | în limita a 5% din venitul brut |
| Cheltuieli | Pensie privată pilon 3 | în limita a 400 euro pe an, pentru fiecare persoană |
| Cheltuieli | Asigurare voluntară de sănătate | în limita a 400 euro pe an, pentru fiecare persoană |
| Cheltuieli | Abonamente pentru facilități sportive | în limita a 100 euro pe an, pentru fiecare persoană |
| Cheltuieli | Cheltuieli cu autoturismul deductibile 50% | 50% deductibile |
| Cheltuieli | Burse private | 5% din baza de calcul |
| Cheltuieli | Cheltuieli de protocol | 2% din baza de calcul |
| Cheltuieli | Cheltuieli cu investițiile personale | în limita a 400 euro pe an, pentru fiecare persoană |
Ultima categorie din tabel este cea mai nouă: prin OUG nr. 8/2026 a fost introdusă la art. 68 alin. (5) lit. s) o deducere pentru sumele plătite în scop personal la dobândirea de acțiuni, obligațiuni sau titluri de participare în ETF-uri, prin intermediari autorizați, în limita a 400 de euro pe an pentru fiecare persoană, fără costurile tranzacției. Se aplică plăților efectuate începând cu 1 martie 2026, iar deducerea se face pe baza extrasului bancar și a documentului justificativ emis de broker. Detaliile sunt în deducerea de 400 de euro pentru investiții personale.
Plafoanele exprimate în euro se transformă în lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Națională a României pentru anul în care s-a efectuat plata — nu la cursul zilei.
Pentru cheltuielile deductibile plafonat, cota deductibilă se calculează înainte de a fi trecută în Jurnalul privind operațiunile diverse. Dacă nu ai deloc cheltuieli deductibile plafonat, poți evidenția cheltuielile numai în RJIP, fără Fișa pentru operațiuni diverse și fără Jurnalul privind operațiunile diverse. Pentru amortizare, Fișa pentru operațiuni diverse rămâne necesară. Aceeași simplificare există și pe partea de venituri: dacă încasezi totul în numerar, poți evidenția veniturile numai în RJIP.
În aplicația ContApp nu calculezi nicio cotă manual: alegi categoria fiscală a plății, iar aplicația aplică procentul, gestionează plafoanele în euro la cursul corect și duce suma în Registrul de evidență fiscală. Valuta documentului nu contează.
CAS, CASS și impozitul pe venit nu se înregistrează în RJIP
CAS, CASS și impozitul pe venit nu sunt obligații ale PFA-ului, ci ale persoanei fizice. Se declară prin Declarația Unică, pe CNP-ul titularului, și tot pe CNP se plătesc. De aceea nu se înregistrează în contabilitatea activității și nu se trec în Registrul-jurnal de încasări și plăți ca plăți ale PFA-ului.
Nici deducerea lor nu trece prin contabilitatea PFA: CAS și CASS se deduc prin Declarația Unică, la stabilirea venitului net anual impozabil, nu ca cheltuieli în registru. Impozitul pe venit nu se deduce deloc.
Dacă le plătești din contul activității. Plata apare pe extrasul contului bancar al PFA-ului, iar registrul trebuie să se lege de extras. O înregistrezi ca cheltuială nedeductibilă sau ca utilizare a venitului net de către titular — niciodată ca cheltuială deductibilă. Cel mai simplu e să plătești contribuțiile și impozitul din contul personal, pe CNP.
Ce intră în venitul brut, ce nu se scade din el și cum se deduc CAS și CASS — inclusiv limita până la nivelul venitului net — sunt explicate în ghidul Registrului de evidență fiscală.
Plată sau amortizare: pragul de intrare al mijloacelor fixe
Nu tot ce plătești se deduce în anul plății. Un bun cu durată de utilizare mai mare de un an și valoare de intrare peste plafonul legal este mijloc fix: nu se deduce plata, se deduce amortizarea, eșalonat. Sub plafon, bunul e obiect de inventar și se deduce integral la plată.
| Perioada | Valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe |
|---|---|
| până în 2026 | 2.500 lei |
| începând cu 2026 | 5.000 lei |
Pentru bunurile care intră la amortizare se întocmesc Fișa mijlocului fix și Fișa pentru operațiuni diverse, iar bunul se înscrie în Registrul-inventar. Detaliile de calcul sunt în articolul despre amortizarea mijloacelor fixe, cu un exemplu pe laptop, telefon și tabletă. Cazurile speciale — plata în tranșe și leasingul — sunt tratate în achiziția în rate și în înregistrarea leasingului.
Capcana dublei deduceri. Dacă un bun a intrat la amortizare, plata lui rămâne în registru ca operațiune nedeductibilă. Dacă o treci și pe cheltuieli deductibile, deduci același bun de două ori — este exact eroarea pe care o caută o inspecție fiscală într-un registru ținut manual.
Operațiunile în valută: la ce curs se înregistrează
Ordinul nr. 170 din 17 februarie 2015, pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă, prevede la punctul 18 că operațiunile efectuate în valută se evidențiază în contabilitate în moneda națională, utilizându-se cursul de schimb valutar de la data efectuării operațiunii.
Iar „cursul de schimb de la data efectuării operațiunii” are o definiție precisă: cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, din ultima zi bancară anterioară operațiunii, disponibil ca informație la momentul efectuării operațiunii — încasare, plată sau emitere de documente. Sumele se înregistrează în RJIP în lei, cu menționarea valorii în valută în coloana de explicații. Cazurile mai complicate — diferențele de curs între emiterea facturii și încasare, conturile în valută — sunt tratate în încasări și plăți în valută la PFA.
Atenție, sunt două cursuri diferite. Pentru înregistrarea operațiunii folosești cursul BNR din ultima zi bancară anterioară. Pentru plafoanele exprimate în euro — pensia facultativă, asigurarea de sănătate, abonamentele sportive, cotizațiile profesionale — folosești cursul mediu anual al anului în care ai plătit. Confuzia dintre cele două e o sursă frecventă de diferențe la control.
Cum corectezi o greșeală în registru
Ordinul nr. 170/2015: „Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greșite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul corect sau cifra corectă. Corectarea se face pe toate exemplarele documentului financiar-contabil şi se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit/corectat documentul, menţionându-se şi data efectuării corecturii.”
Pe hârtie nu sunt admise ștersături, spații libere între operațiuni sau file lipsă. Dacă ții registrul într-un program, corectezi operațiunea în aplicație, iar registrul se editează din nou la sfârșitul anului sau la cererea organului de control.
Registrele obligatorii și ce cere fiecare
În sistem real se țin cinci registre. Nu toate sunt necesare în toate situațiile, dar toate cinci pot fi cerute la un control.
| Registrul | Ce conține |
|---|---|
| Registrul-jurnal de încasări și plăți | toate încasările și plățile, cronologic, la data documentului de plată sau de încasare |
| Registrul-inventar | bunurile și drepturile din patrimoniul afacerii, inclusiv cele amortizabile |
| Fișa mijlocului fix | datele fiecărui mijloc fix și amortizarea lui |
| Registrul de evidență fiscală | calculul venitului net: veniturile impozabile și numai partea deductibilă a cheltuielilor |
| Jurnal de vânzări și Jurnal de cumpărări | veniturile facturate și achizițiile, pentru stabilirea cifrei de afaceri la TVA |
Bazele legale sunt OMFP 170/2015, pentru contabilitatea în partidă simplă, și OMF 3254/2017, pentru Registrul de evidență fiscală. Începând cu 1 martie 2015, registrele contabile nu se mai parafează și nu se mai înregistrează la administrația financiară — se numerotează la nivelul contribuabilului. RJIP se poate ține și în format electronic, în Excel sau în program dedicat, cu condiția de a putea fi listat oricând la cererea inspecției fiscale. Termenul de păstrare este de 5 ani, calculați de la 1 iulie a anului următor celui în care s-a încheiat exercițiul financiar — vezi arhivarea documentelor contabile la PFA.
Diferența dintre RJIP și Registrul de evidență fiscală merită reținută: în RJIP înregistrezi ce s-a întâmplat, în REF stabilești ce se impozitează. Cum se completează REF, pas cu pas, e explicat în ghidul Registrului de evidență fiscală, iar o comparație a tuturor registrelor și a modului de completare e în registrele obligatorii la PFA.
Ultimele două din tabel, jurnalul de vânzări și jurnalul de cumpărări, se țin indiferent de forma de impozitare și indiferent dacă ești sau nu înregistrat în scopuri de TVA. Ele urmăresc veniturile facturate, nu încasate — adică exact baza pe care se verifică plafonul de scutire de TVA, 395.000 lei de la 1 septembrie 2025. Detaliile sunt în întocmirea jurnalelor de vânzări și cumpărări, iar valorile actualizate în plafoanele fiscale.
Când treci de la normă de venit la sistem real
Sistemul real nu e întotdeauna o alegere. Conform art. 69 alin. (9) din Codul fiscal, contribuabilii impuși la normă de venit care într-un an fiscal au înregistrat un venit brut mai mare decât echivalentul în lei a 25.000 euro au obligația de a determina venitul net în sistem real începând cu anul fiscal următor. Conversia se face la cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR pentru anul respectiv. Pentru veniturile obținute până la sfârșitul anului 2022, plafonul era de 100.000 euro.
Se poate trece la sistem real și voluntar, prin opțiune. Ce înseamnă plafonul în practică — ce intră în venitul brut și de la ce dată se aplică — e detaliat în plafonul de 25.000 de euro, iar comparația între cele două regimuri, cu cifre, în normă de venit sau sistem real. Profesiile liberale nu pot fi impuse la normă de venit — vezi lista profesiilor liberale.
De la registru la impozit
Înregistrarea se termină aici, calculul nu. Traseul complet are trei etape: totalurile lunare și anuale din RJIP alimentează Registrul de evidență fiscală, unde intră veniturile impozabile și numai partea deductibilă a fiecărei cheltuieli; din REF rezultă venitul net anual; iar în Declarația Unică se scad CAS și CASS și se obține venitul net anual impozabil, pe care se aplică impozitul.
Pasul următor, cu formulele și cu exemple numerice — inclusiv reportarea pierderii — este în calculul impozitului pe venit la activitățile impuse în sistem real. Un an fiscal întreg, calculat pas cu pas pe cifrele lui 2026, este în exemplul de calcul al taxelor PFA. Termenele și secțiunile de completat sunt în ghidul Declarației Unice.
Cum ții Registrul-jurnal în ContApp
În ContApp, Registrul-jurnal de încasări și plăți se generează automat din încasările și plățile pe care le înregistrezi în aplicație, cu totalurile lunare calculate și cu categoria fiscală pe fiecare rând. Același registru alimentează apoi Registrul de evidență fiscală, fără să mai copiezi nimic. Funcționează și la normă de venit, unde registrul nu e obligatoriu, dar îți arată cât ai încasat față de plafonul de 25.000 de euro.
Întrebări frecvente
În ce an intră o factură emisă în decembrie și încasată în ianuarie?
În anul încasării. Contabilitatea în partidă simplă înregistrează operațiunile la data documentului de plată sau de încasare, nu la data facturii. O factură emisă pe 20 decembrie și încasată pe 8 ianuarie este venit al anului în care ai primit banii.
Trebuie să trec în registru și cheltuielile nedeductibile?
Da. Cheltuielile deductibile integral, cele deductibile plafonat și cele complet nedeductibile se înregistrează toate în Registrul-jurnal, cronologic, pe baza documentelor justificative. Diferența apare mai departe, în Registrul de evidență fiscală, unde intră numai partea deductibilă.
CAS, CASS și impozitul pe venit se trec în Registrul-jurnal?
Nu. Sunt obligații ale persoanei fizice, declarate și plătite pe CNP prin Declarația Unică, deci nu se înregistrează în contabilitatea PFA. CAS și CASS se deduc tot prin Declarația Unică, la stabilirea venitului net anual impozabil. Dacă totuși le plătești din contul activității, plata se trece în registru ca cheltuială nedeductibilă sau ca utilizare a venitului net de către titular.
Pot ține Registrul-jurnal de încasări și plăți în Excel?
Da. Registrul poate fi ținut în format electronic, în Excel sau în program dedicat, cu condiția de a putea fi listat oricând la cererea inspecției fiscale. Din 1 martie 2015 registrele nu se mai parafează la administrația financiară, ci se numerotează la nivelul contribuabilului.
La ce curs înregistrez o încasare în euro?
La cursul de schimb comunicat de BNR din ultima zi bancară anterioară operațiunii, conform punctului 18 din OMFP 170/2015. Suma se trece în registru în lei, cu menționarea valorii în valută în coloana de explicații. Cursul mediu anual se folosește doar pentru plafoanele exprimate în euro.
De la ce valoare un bun devine mijloc fix și se amortizează?
Un bun cu durată de utilizare mai mare de un an devine mijloc fix dacă valoarea de intrare depășește plafonul legal: 2.500 lei până în 2026 și 5.000 lei începând cu 2026. Sub plafon este obiect de inventar și se deduce integral la plată; peste plafon se deduce amortizarea.
Trebuie să țin Registrul-jurnal dacă sunt impus la normă de venit?
Nu e obligatoriu. La normă de venit nu ai obligația de a ține contabilitate în partidă simplă; completezi doar partea de venituri din Registrul de evidență fiscală. Registrul-jurnal rămâne util pentru urmărirea încasărilor față de plafonul de 25.000 de euro, iar în ContApp se generează automat.
Cum se totalizează Registrul-jurnal de încasări și plăți?
Lunar. Sumele se totalizează la sfârșitul fiecărei luni, pe fiecare coloană de încasări și de plăți, în numerar și prin bancă. Registrul se editează anual sau la cererea organului de control.
Cât timp păstrez Registrul-jurnal de încasări și plăți?
5 ani, calculați de la 1 iulie a anului următor celui în care s-a încheiat exercițiul financiar, împreună cu documentele justificative care au stat la baza lui.
