Impozitarea veniturilor din străinătate: ce declari, ce nu declari și cum eviți dubla impunere

Dacă ești rezident fiscal în România, datorezi impozit pe veniturile obținute oriunde în lume, nu doar pe cele din țară. Dar nu tot ce încasezi din afara României este „venit din străinătate” în sensul declarației — și, invers, o parte din veniturile obținute efectiv în afară nu se declară deloc aici.

Articolul începe cu întrebarea care decide totul — în ce situație ești — și continuă cu ce declari, cum eviți dubla impunere, ce curs folosești și ce contribuții datorezi. Ordinea nu e întâmplătoare: cele mai multe greșeli nu vin din calcul, ci din încadrarea greșită a venitului.

Prima întrebare: venitul tău este chiar din străinătate?

Codul fiscal nu se uită la cine te plătește, nici din ce țară vin banii, nici în ce monedă. Se uită la locul unde se desfășoară activitatea. Asta schimbă complet răspunsul în cele trei situații de mai jos:

Situația ta	Sursa venitului	Ce declari în România
Lucrezi din România pentru un client din altă țară	din România	venit din activități independente, în secțiunea de venituri din România
Lucrezi în străinătate, pentru un angajator nerezident	din străinătate	nimic — venit neimpozabil în România
Ești plătit din România pentru muncă prestată în străinătate	din străinătate	se declară în secțiunea de venituri din străinătate
Obții chirii, dividende, dobânzi, câștiguri sau pensii dintr-un alt stat	din străinătate	se declară în secțiunea de venituri din străinătate

Lucrezi din România pentru un client din altă țară

Este cazul cel mai frecvent și cel mai des încadrat greșit. Dacă îți desfășori activitatea în România — de acasă, din biroul tău, de la sediul PFA-ului — iar clientul este o firmă din Marea Britanie, Germania sau Statele Unite, venitul este obținut din România. Codul fiscal prevede expres că veniturile din activități independente desfășurate în România se consideră obținute din România, indiferent dacă sunt primite din România sau din străinătate.

Consecințele practice sunt toate în aceeași direcție: completezi secțiunea de venituri din România, nu cea de străinătate; nu ai niciun credit fiscal extern de cerut, pentru că nu ai plătit impozit afară; iar contribuțiile se calculează după regulile obișnuite de la activități independente, explicate în articolul despre taxele PFA.

Lucrezi în străinătate, pentru un angajator nerezident

Aici răspunsul surprinde: nu ai ce declara în România. Vezi secțiunea următoare, cu temeiul legal.

Ești plătit din România pentru muncă prestată în străinătate

Situația inversă celei de mai sus: plătitorul este rezident român — un angajator din România sau sediul permanent din România al unei firme străine — iar tu lucrezi în afară. Venitul este impozabil în România și se declară în secțiunea de venituri din străinătate, la categoria „Salarii plătite din România pentru activitatea desfășurată în străinătate”. Se aplică apoi metoda prevăzută de convenția cu statul în care ai lucrat.

Ce nu se declară în România

Este categoria pe care aproape nimeni nu o scrie, deși e prima pe care ar căuta-o cineva care lucrează în afară. Textul ANAF este fără echivoc:

Sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activități dependente desfășurate într-un stat străin, plătite de un angajator nerezident, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv, sunt venituri neimpozabile în România. Aceste venituri nu se declară și nu fac obiectul creditului fiscal extern. Temei: art. 76 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal, cu normele metodologice aferente.

Concret: dacă ai contract de muncă în Germania, cu un angajator german, îți lucrezi zilele acolo, iar impozitul și asigurările se rețin în Germania — nu depui Declarația Unică în România pentru acel salariu. Nu este scutire, nu este credit fiscal, nu este venit declarat cu impozit zero: este venit neimpozabil, care nu intră deloc în declarație.

Trei limite ale acestei reguli, pe care merită să le știi înainte să te bazezi pe ea:

• Se aplică numai dacă activitatea se desfășoară în străinătate. Dacă lucrezi din România pentru un angajator străin, regula nu te acoperă — vezi prima secțiune.
• Acoperă impozitul. Contribuțiile sociale au regulile lor proprii, explicate mai jos.
• „Nu se declară” nu înseamnă „nu ai nicio obligație”: rămâne chestionarul de rezidență fiscală, iar ANAF primește oricum datele prin schimbul automat de informații.

Rezidența fiscală: cine datorează impozit pe venit

Toată construcția de mai sus pornește de la un singur lucru: ești sau nu rezident fiscal în România. Rezidentul datorează impozit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara ei. Nerezidentul datorează numai pentru veniturile obținute din România.

Ești rezident fiscal român dacă îndeplinești cel puțin una dintre aceste condiții:

• ai domiciliul în România;
• ai în România o locuință permanentă — în proprietate, închiriată sau altfel disponibilă pentru tine;
• ai în România centrul intereselor vitale, adică locul de care relațiile tale personale și economice sunt mai apropiate;
• ești prezent în România 183 de zile sau mai mult în orice interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat.

Criteriile și certificatul de rezidență sunt detaliate, din perspectiva plătitorului de venit, în articolul despre impozitul pe venitul plătit către nerezidenți. Aici ne interesează cealaltă față a monedei: obligațiile tale, ca persoană care obține venituri din afara țării.

Chestionarele de rezidență, la plecare și la sosire

Rezidența nu se schimbă de la sine și nu se schimbă pentru că ai plecat. Se stabilește printr-un chestionar depus la ANAF, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1099/2016:

Când	Formularul	Termenul
Pleci din România pentru o perioadă mai mare de 183 de zile într-un interval de 12 luni consecutive	Z017 — chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România	cu 30 de zile înaintea plecării
Vii în România și ai stat aici 183 de zile	Z015 — chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România	în 30 de zile de la împlinirea celor 183 de zile

Chestionarul se depune o singură dată, pentru stabilirea rezidenței — nu de fiecare dată când ieși din țară. Dacă lucrezi în ture, cu perioade alternative în țară și în afară, ceea ce contează este totalul cumulat: dacă stai în România mai mult de 183 de zile pe an, rămâi rezident și nu ai ce depune.

Certificatul de rezidență fiscală

Sunt două documente diferite, ușor de confundat. Certificatul emis de ANAF atestă că ești rezident fiscal în România și îl folosești în celălalt stat, ca să se aplice convenția și să nu ți se rețină impozit ca unui nerezident oarecare. Certificatul emis de autoritatea străină atestă rezidența în acel stat și îl prezinți în România. Se acceptă originalul sau copia legalizată cu traducere autorizată, iar un certificat emis electronic de o autoritate străină este considerat original.

Dacă îți muți rezidența într-un stat care nu are convenție de evitare a dublei impuneri cu România, rămâi impozabil în România pe venitul obținut din orice sursă în anul în care ai făcut schimbarea și în următorii trei ani calendaristici — potrivit materialelor ANAF privind stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice.

Veniturile din străinătate impozabile în România și codurile din declarație

Declarația Unică are o secțiune separată pentru veniturile din străinătate, iar fiecare categorie are codul ei propriu, distinct de codurile folosite pentru veniturile din România. Codurile de străinătate încep cu 2:

Nr.	Categoria de venit	Cod
1	Activități independente	2027
2	Drepturi de proprietate intelectuală	2003
3	Cedarea folosinței bunurilor	2004
4	Activități agricole	2009
5	Silvicultură	2010
6	Piscicultură	2011
7	Transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și transferul aurului financiar	2012
8	Remunerații și indemnizații ale membrilor consiliului de administrație, administratorilor, cenzorilor și alte venituri similare	2015
9	Salarii plătite din România pentru activitatea desfășurată în străinătate	2016
10	Dobânzi	2017
11	Pensii	2020
12	Premii	2025
13	Dividende	2018
14	Jocuri de noroc	2013
15.1	Transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv	2029
15.2	Transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal deținute o perioadă mai mare de 3 ani	2030
16	Transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal cu titlu de moștenire	2024
17	Lichidarea unei persoane juridice	2028
18	Alte venituri	2014

Două lucruri de reținut din tabel. Transferul de proprietăți imobiliare are două coduri, după durata deținerii — până la 3 ani inclusiv și peste 3 ani — pentru că cota diferă. Iar câștigul din transferul de monedă virtuală nu are cod de străinătate: se declară în secțiunea de venituri din România, la alte surse, indiferent unde este înregistrată platforma de schimb. Regulile lui sunt în articolul despre impozitarea veniturilor din criptomonede.

Cota de impozit: 10% nu mai este regula pentru tot

Veniturile din străinătate se impozitează după regulile proprii fiecărei categorii de venit, exact ca cele din România. Iar din 2026 mai multe categorii au cotă proprie, diferită de cota generală de 10%:

Categoria	Cota pentru 2026
Activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, chirii, pensii, premii, majoritatea celorlalte categorii	10%
Dividende, inclusiv de la o societate străină	16% pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026
Câștig din transferul titlurilor de valoare, prin intermediar nerezident	16% pe câștigul net, prin Declarația Unică
Același câștig, prin intermediar rezident în România	3% peste 365 de zile de deținere, 6% sub
Jocuri de noroc	pe barem: 4% până la 10.000 lei, apoi 400 lei + 20%, apoi 11.750 lei + 40%
Transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal	3% dacă le-ai deținut până la 3 ani inclusiv, 1% dacă le-ai deținut mai mult

Atenție dacă investești printr-un broker străin. Câștigul din acțiuni obținut printr-un intermediar nerezident — cazul obișnuit când folosești o platformă din afara României — se impozitează cu 16% pe câștigul net și se declară de tine, prin Declarația Unică. Nu 10%, și nu cotele reduse de 3% sau 6%, care se aplică numai prin intermediar rezident. Cotele pe fiecare categorie de venit sunt în articolul despre impozitul datorat de persoanele fizice.

Veniturile care sunt neimpozabile sau scutite în România au același tratament și când vin din străinătate. Scutirea pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, de exemplu, se aplică veniturilor realizate atât în țară, cât și în afara ei. Lista completă a veniturilor neimpozabile și a scutirilor este în articolul despre veniturile neimpozabile sau scutite.

Evitarea dublei impuneri

Dacă ai plătit impozit pe același venit și în statul-sursă, nu îl plătești a doua oară integral în România. Mecanismul se numește evitarea dublei impuneri și funcționează prin convenția încheiată de România cu statul respectiv.

Cele două metode: creditul fiscal și scutirea

Codul fiscal definește ambele metode prin raportare la convenție:

• Metoda creditului fiscal — o diminuare a impozitului pe venit cu suma impozitului plătit în alt stat, conform convențiilor de evitare a dublei impuneri;
• Metoda scutirii — scutirea de impozit a venitului obținut în alt stat, conform convenției pentru evitarea dublei impuneri aplicabile.

Nu alegi tu metoda. Metoda o dă convenția cu statul în care ai obținut venitul, iar în declarație există un câmp în care o selectezi. Consecința care se uită cel mai des: chiar și venitul scutit prin convenție se declară — declarația are o bifă separată pentru „venit scutit conform convenției de evitare a dublei impuneri și a legislației Uniunii Europene”. Scutit nu înseamnă nedeclarat.

Creditul fiscal extern: cum se calculează și care e limita

Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului efectiv plătit în străinătate, dar nu mai mult decât impozitul pe venit datorat în România pentru acel venit. Asta este limita care surprinde:

Credit fiscal recunoscut = cea mai mică dintre două sume impozitul plătit efectiv în străinătate · impozitul datorat în România pentru acel venit Calculul se face separat pe fiecare țară și pe fiecare categorie de venit, nu pe totalul veniturilor din străinătate.

Din limită decurg două lucruri. Dacă impozitul plătit afară este mai mic decât cel datorat în România, plătești în România diferența. Dacă este mai mare, creditul se oprește la nivelul impozitului românesc, nu datorezi nimic în plus aici, iar surplusul plătit în celălalt stat nu se restituie de ANAF și nu se reportează în anii următori. Exemplul de mai jos arată ambele variante, pe aceleași cifre de intrare.

Ce documente cere ANAF

Creditul nu se acordă pe declarația ta. Trebuie dovedit că impozitul a fost plătit efectiv în celălalt stat, cu unul dintre următoarele documente:

1. documentul justificativ eliberat de autoritatea fiscală a statului străin — varianta de bază;
2. documentul eliberat de plătitorul de venit, atunci când impozitul a fost reținut la sursă de el;
3. copia declarației fiscale depuse în celălalt stat, împreună cu dovada plății impozitului, atunci când tu ai fost cel care a calculat și plătit acolo.

Documentele se prezintă odată cu Declarația Unică, până la termenul de depunere. Fără ele, impozitul se datorează integral în România.

Cursul de schimb: cursul mediu anual, nu cel al zilei

Pentru veniturile din străinătate, sumele în valută se transformă în lei la cursul de schimb mediu anual al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului — potrivit art. 131 alin. (6) din Codul fiscal. Nu cursul zilei încasării, nu cursul de la 31 decembrie, nu cursul de la data depunerii declarației.

Este o excepție, nu regula generală. În restul contabilității se folosește cursul comunicat de BNR din ultima zi bancară anterioară operațiunii — vezi definiția din glosarul ghidului. Iar la câștigul din criptomonede se folosește cursul de la data tranzacției, pentru că acela se declară ca venit din România. Trei reguli diferite, fiecare pe rubrica ei — merită verificat de fiecare dată la ce rubrică ești.

Cursul mediu anual se publică după încheierea anului, deci pentru veniturile din 2026 el va fi disponibil în 2027, la timp pentru declarația de la 25 mai. Pentru anul 2025 cursul mediu a fost de aproximativ 5,04 lei/euro. Dacă venitul a fost obținut într-o monedă necotată de BNR, se face o conversie în doi pași: din moneda statului-sursă într-o valută de circulație internațională, la cursul din statul respectiv, apoi în lei la cursul mediu anual BNR.

Contribuțiile sociale pentru veniturile din străinătate

Regula de plecare este simplă: persoanele rezidente fiscal în România datorează contribuții sociale în România, atât pentru veniturile din țară, cât și pentru cele din afara ei, pentru categoriile de venit pentru care legea le prevede.

Când nu datorezi CAS și CASS în România

Excepția există, dar are o condiție precisă: trebuie să fii asigurat într-un alt sistem de securitate socială — al unui stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European, al Elveției, sau al unui stat terț cu care România are încheiat un acord de securitate socială. Codul fiscal are un articol dedicat categoriilor de persoane fizice exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, iar ambele contribuții se aplică „cu respectarea legislației europene în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte”.

România are acorduri bilaterale de securitate socială cu state din afara Uniunii, printre care Canada și, separat, provincia Quebec, Israel, Coreea de Sud, Turcia, Republica Moldova, Serbia, Albania și Macedonia de Nord. Lista completă și în vigoare se verifică pe site-ul ANAF înainte de a te baza pe ea.

Ce nu funcționează: să presupui că, pentru că ai lucrat în afară, nu datorezi contribuții aici. Exceptarea vine din faptul că ești asigurat în altă parte, nu din faptul că ai obținut venitul în altă parte. Dacă nu ești asigurat nicăieri altundeva, contribuțiile se datorează în România.

CASS, pe trepte

Pentru veniturile din chirii, investiții, dividende, dobânzi, activități agricole și alte surse — inclusiv atunci când vin din străinătate — CASS nu se calculează pe venit, ci pe un plafon în trepte. Cota este de 10%, iar plafoanele se exprimă în salarii minime brute. La salariul minim de 4.050 lei, în vigoare de la 1 ianuarie 2026:

Total venituri cumulate	Baza de calcul	CASS datorat
sub 24.300 lei (6 salarii minime)	nu se datorează	0 lei
între 24.300 și 48.599 lei	6 x 4.050 = 24.300 lei	24.300 x 10% = 2.430 lei
între 48.600 și 97.199 lei	12 x 4.050 = 48.600 lei	48.600 x 10% = 4.860 lei
de la 97.200 lei (24 de salarii minime)	24 x 4.050 = 97.200 lei	97.200 x 10% = 9.720 lei

Veniturile din străinătate se cumulează cu cele din România la stabilirea treptei. Detaliile pe fiecare categorie sunt în articolul despre contribuția de sănătate, iar toate plafoanele anului în articolul cu plafoanele fiscale 2026.

CAS, la activități independente

Contribuția de pensie se datorează pentru veniturile din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, inclusiv când sunt obținute din afara României. Cota este de 25%, aplicată la un plafon pe care îl alegi: 12 salarii minime — 12 x 4.050 = 48.600 lei, deci CAS 12.150 lei — sau 24 de salarii minime — 24 x 4.050 = 97.200 lei, deci CAS 24.300 lei. Sub 12 salarii minime CAS nu se datorează, dar poți opta pentru plată.

CASS pe pensiile din străinătate

Pensiile primite din alt stat au un regim propriu: se datorează CASS de 10% pentru partea care depășește 3.000 lei pe lună, iar declarația are o secțiune separată pentru asta, completată lună cu lună și pe fiecare țară. Prevederea se aplică până la 31 decembrie 2027.

Cum completezi Declarația Unică

Veniturile din străinătate nu se amestecă cu cele din România. Au secțiunile lor proprii în capitolul I al declarației:

Subsecțiunea	Ce se completează acolo
I.2.1	Date privind impozitul pe veniturile din străinătate — impozitul, creditul fiscal, pe fiecare țară și pe fiecare categorie de venit
I.2.2	Date privind CAS și CASS datorate pentru venituri asimilate salariilor pentru activitatea desfășurată în străinătate
I.9	Date privind CASS datorată de persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii

Ce completezi, rând cu rând

Se completează un set de rânduri pentru fiecare țară și pentru fiecare categorie de venit. Dacă ai avut chirii în Germania și dividende în Olanda, ai două seturi, nu unul.

La începutul fiecărui set alegi țara în care s-a realizat venitul, categoria de venit cu codul din tabelul de mai sus și metoda de evitare a dublei impuneri. Apoi:

Rând	Ce conține
1	Venit brut
2	Cheltuieli deductibile sau alte sume deductibile
3	Venit net (rd.1 − rd.2) sau câștig net anual
4	Pierdere fiscală (rd.2 − rd.1) sau pierdere netă anuală
5	Pierderi fiscale sau nete reportate din anii precedenți
6	Pierdere fiscală compensată în anul de raportare
7	Venit sau câștig net anual impozabil (rd.3 − rd.6)
8	Impozit pe venit datorat în România
9	Impozit pe venit plătit în străinătate
10	Credit fiscal recunoscut
11	Diferența de impozit de plată (rd.8 − rd.10)

Rândurile 5 și 6 arată că secțiunea permite raportarea pierderilor din anii precedenți și compensarea lor în anul de raportare. Rândul 11 este ce plătești efectiv: impozitul datorat în România minus creditul recunoscut. Dacă creditul acoperă tot, rândul 11 e zero. Mecanica rubricilor din restul declarației este în articolul despre completarea Declarației Unice și greșelile frecvente.

Termenul de depunere și de plată

Declarația se depune și impozitul se plătește până la 25 mai a anului următor celui în care ai realizat venitul. Pentru veniturile din 2026, termenul este 25 mai 2027. Nu există plăți anticipate în cursul anului pentru veniturile din străinătate: declari și plătești o dată, după încheierea anului.

Declarația are și o secțiune pentru bonificația la plata impozitului și a contribuțiilor sociale. Se completează atunci când bonificația este acordată, în condițiile prevăzute de legea bugetului de stat pentru anul respectiv. Procedura completă de depunere este în articolul despre Declarația Unică, iar corectarea unei declarații deja depuse în articolul despre declarația rectificativă.

Declarația precompletată nu include veniturile din străinătate

ANAF pune la dispoziție în Spațiul Privat Virtual o declarație precompletată cu datele pe care le are. Veniturile din străinătate nu sunt în ea, pentru că informațiile vin mai târziu de la administrațiile fiscale ale celorlalte state. Precompletarea nu te scutește: le adaugi tu, iar ANAF le confruntă ulterior cu ce a primit prin schimbul automat de informații.

Exemplu: chirie în Germania, credit fiscal în România

Ipotezele exemplului: în 2026 ai încasat chirii pentru un apartament din Germania, în valoare de 10.000 euro. Cursul mediu anual folosit în exemplu, ca ipoteză, este de 5,05 lei/euro — cursul real pentru 2026 se va publica în 2027.

• Venit brut în lei: 10.000 x 5,05 = 50.500 lei
• Cheltuieli, cota forfetară de 20% aplicabilă la cedarea folosinței bunurilor: 50.500 x 20% = 10.100 lei
• Venit net impozabil: 50.500 − 10.100 = 40.400 lei
• Impozit datorat în România, la cota de 10%: 40.400 x 10% = 4.040 lei

	Varianta A: impozit plătit în Germania 2.500 lei	Varianta B: impozit plătit în Germania 5.000 lei
Impozit datorat în România (rd.8)	4.040 lei	4.040 lei
Impozit plătit în străinătate (rd.9)	2.500 lei	5.000 lei
Credit fiscal recunoscut (rd.10)	2.500 lei — tot impozitul plătit	4.040 lei — limitat la impozitul din România
Diferență de impozit de plată (rd.11)	4.040 − 2.500 = 1.540 lei	4.040 − 4.040 = 0 lei
Ce se întâmplă cu restul	—	cei 960 lei plătiți în plus în Germania nu se restituie și nu se reportează

Ce se reține din comparație. Creditul fiscal extern nu îți aduce bani înapoi de la ANAF — doar reduce ce ai de plătit în România, până la zero. Dacă statul-sursă impozitează mai greu decât România, diferența este un cost definitiv. Merită să o știi înainte de a cumpăra un imobil sau de a deschide un cont de investiții în altă țară, nu la depunerea declarației.

ANAF primește deja datele: CRS, DAC7 și DAC8

Ideea că un venit obținut în afara României rămâne invizibil pentru ANAF nu mai este valabilă de câțiva ani. Trei mecanisme diferite aduc informația automat:

• CRS și DAC2 — instituțiile financiare raportează identitatea, rezidența, saldurile și veniturile din conturile deținute de nerezidenți, iar informația circulă între state.
• DAC7 — platformele digitale raportează veniturile obținute prin ele: închirieri de imobile, închirieri de mijloace de transport, vânzări de bunuri și prestări de servicii personale.
• DAC8, transpusă prin OUG nr. 71/2025 — platformele de cripto-active raportează utilizatorii și operațiunile, cu prima raportare până la 15 martie 2027 pentru anul fiscal 2026.

Practic: ANAF poate compara ce ai declarat cu ce a raportat banca sau platforma din celălalt stat. Din 2026 a început și o campanie de notificări către persoanele fizice cu venituri din străinătate nedeclarate.

Ce riști dacă nu declari

Amenda pentru nedepunere

Nedepunerea la termen a declarației de venit de către o persoană fizică este contravenție, sancționată potrivit art. 336 alin. (3) din Codul de procedură fiscală cu amendă de la 50 la 500 lei. Intervalele mai mari pe care le vei găsi citate în multe articole — 500—1.000 lei sau 1.000—5.000 lei — sunt la alineatul precedent și se aplică altor contravenții și altor categorii de contribuabili.

Dobânzi și penalități

Peste amendă se adaugă accesoriile pentru impozitul neplătit, calculate pe fiecare zi de întârziere: dobândă de 0,02% pe zi și penalitate de întârziere de 0,01% pe zi.

Există și o penalitate de nedeclarare de 0,08% pe zi, potrivit art. 181 din Codul de procedură fiscală, adică 0,08% x 365 = 29,2% pe an. Aici e important ce se spune rar: ea nu se declanșează automat la nedepunere. Se aplică numai când obligația este stabilită prin decizie de impunere emisă în urma unei inspecții fiscale sau a verificării situației fiscale personale. Cine depune cu întârziere, sau depune o rectificativă și plătește, nu o datorează. Se reduce cu 75% la cerere, dacă se stinge debitul principal.

Notificarea ANAF și cele 60 de zile

Dacă ANAF constată că ai obținut venituri din străinătate și nu le-ai declarat, primești mai întâi o notificare de conformare, cu ocazia căreia poți clarifica situația. Dacă se emite totuși o decizie de impunere din oficiu, ai 60 de zile de la comunicarea ei ca să depui Declarația Unică — iar decizia din oficiu se anulează. Declarația are o bifă specială pentru cazul în care se depune ca urmare a unei notificări de conformare.

Greșeli frecvente

• Declari la venituri din străinătate munca pe care o faci din România pentru un client străin. Locul activității decide sursa, nu locul de unde vin banii.
• Depui declarație pentru salariul primit de la un angajator străin, pentru muncă prestată în străinătate. Acel venit este neimpozabil în România și nu se declară deloc.
• Nu declari venitul scutit prin convenție. Scutit nu înseamnă nedeclarat — declarația are o bifă exact pentru asta.
• Folosești cursul zilei încasării. La veniturile din străinătate se folosește cursul mediu anual al anului de realizare a venitului.
• Calculezi creditul fiscal pe totalul veniturilor din străinătate. Se calculează separat pe fiecare țară și pe fiecare categorie de venit.
• Ceri credit fiscal fără document de la statul-sursă. Fără dovada plății, impozitul se datorează integral în România.
• Presupui că nu datorezi contribuții pentru că ai lucrat în afară. Exceptarea vine din faptul că ești asigurat în alt sistem, nu din locul unde ai obținut venitul.
• Te bazezi pe declarația precompletată. Veniturile din străinătate nu sunt în ea.
• Aplici cota de 10% la câștigul din acțiuni obținut printr-un broker străin. Prin intermediar nerezident cota este de 16%.

Întrebări frecvente

Lucrez din România pentru o firmă din altă țară. Este venit din străinătate?

Nu. Veniturile din activități independente desfășurate în România se consideră obținute din România, indiferent dacă sunt primite din România sau din străinătate. Le declari în secțiunea de venituri din România, la activități independente, și nu ai credit fiscal extern de cerut, pentru că nu ai plătit impozit în alt stat.

Am contract de muncă în străinătate, cu angajator străin, și plătesc taxe acolo. Ce declar în România?

Nimic pentru acel salariu. Sumele primite din activități dependente desfășurate într-un stat străin și plătite de un angajator nerezident sunt venituri neimpozabile în România, nu se declară și nu fac obiectul creditului fiscal extern, potrivit art. 76 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal. Ce rămâne de făcut este chestionarul de rezidență fiscală.

Trebuie să depun chestionarul de rezidență de fiecare dată când ies din țară?

Nu. Chestionarul se depune o singură dată, pentru stabilirea rezidenței fiscale. Dacă lucrezi în ture și te întorci periodic în România, ceea ce contează este totalul cumulat: dacă stai în România mai mult de 183 de zile pe an, rămâi rezident fiscal român și nu ai ce depune.

Am plătit deja impozit în alt stat. Îl recuperez în România?

Îl scazi din impozitul datorat în România, prin creditul fiscal extern, dar numai până la nivelul impozitului românesc pentru acel venit. Calculul se face separat pe fiecare țară și pe fiecare categorie de venit. Dacă ai plătit afară mai mult decât datorezi aici, diferența nu se restituie și nu se reportează. Ai nevoie de un document care dovedește plata în celălalt stat.

Ce curs de schimb folosesc pentru veniturile din străinătate?

Cursul de schimb mediu anual al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului, potrivit art. 131 alin. (6) din Codul fiscal. Nu cursul zilei încasării. Cursul mediu se publică după încheierea anului, deci pentru veniturile din 2026 va fi disponibil în 2027.

Am primit o notificare de la ANAF pentru venituri din străinătate nedeclarate. Ce fac?

Notificarea de conformare este o ocazie de a clarifica situația înainte ca obligațiile să fie stabilite din oficiu. Dacă s-a emis deja o decizie de impunere din oficiu, ai 60 de zile de la comunicarea ei ca să depui Declarația Unică, iar decizia se anulează. Declarația are o bifă pentru depunerea ca urmare a unei notificări de conformare.

Dacă tu ești cel care plătește un venit către o persoană nerezidentă, obligațiile sunt altele — sunt în articolul despre impozitul pe venitul plătit către nerezidenți. Acest articol face parte din Ghidul de contabilitate PFA; celelalte capitole sunt în cuprinsul complet al Ghidului de contabilitate PFA.