Impozitarea veniturilor din criptomonede: cotă, calcul și declarare

Câștigul din tranzacțiile cu criptomonede este venit impozabil în România și se declară singur, prin Declarația Unică. Nimeni nu îți reține impozitul la sursă: nici platforma de schimb, nici banca. Din 2026 se schimbă două lucruri importante — cota urcă la 16% și platformele încep să raporteze tranzacțiile către ANAF.

Articolul îți arată când se naște obligația, cum se calculează câștigul pe fiecare tranzacție, ce faci cu pierderile și ce completezi în declarație. Spune și unde legea tace: sunt câteva situații — schimbul dintre două criptomonede, în primul rând — pentru care nu există o poziție oficială, iar articolul le marchează ca atare, în loc să inventeze o regulă.

Ce datorezi, pe scurt

Categoria de venit este „venituri din alte surse”, prevăzută expres la art. 114 alin. (2) lit. m) din Codul fiscal: „venituri din transferul de monedă virtuală”. Nu este venit din investiții, deși seamănă — iar diferența are consecințe, pe care le vezi la secțiunea despre pierderi. Cotele pentru toate categoriile de venit sunt în articolul despre impozitul datorat de persoanele fizice.

Când se naște obligația: momentul impozabil

Codul fiscal vorbește despre transfer și despre tranzacție, nu despre retragerea banilor din platformă. Asta este partea pe care cei mai mulți o înțeleg greșit: obligația nu apare când îți vin banii în cont bancar, ci când ai realizat efectiv un câștig prin transferul monedei virtuale.

Vânzarea contra lei sau valută — clar impozabilă

Cazul fără dubiu: vinzi criptomoneda și primești o monedă FIAT — lei, euro, dolari. Moneda FIAT este moneda pe care guvernul unui stat a declarat-o mijloc legal de plată. Câștigul se stabilește la data acelei tranzacții, indiferent dacă banii rămân în contul de pe platformă sau îi transferi imediat la bancă. Locul unde stau banii după vânzare nu schimbă nimic — nici platforma, nici banca, nici țara băncii.

Schimbul cripto-cripto și conversia în stablecoin — zonă neclarificată

Aici legea tace, și e cinstit să o spunem direct: nu există o poziție oficială a ANAF care să stabilească dacă schimbul unei criptomonede pe alta — inclusiv conversia într-un stablecoin de tip USDT — este o tranzacție impozabilă sau nu. Nu există ordin, nu există circulară, nu există ghid actualizat.

Cele două citiri posibile, cu argumentul fiecăreia:

• Este impozabil la momentul schimbului. Art. 114 alin. (2) lit. m) vorbește de „transferul de monedă virtuală”, iar definiția transferului din art. 7 pct. 42 acoperă orice operațiune de înstrăinare, nu doar vânzarea contra bani. La fiecare schimb ai înstrăinat o monedă și ai dobândit alta, deci ai realizat o diferență între prețul de achiziție și valoarea de la data schimbului.
• Este impozabil doar la monetizare. Diferența nu poate fi stabilită cu precizie decât atunci când există un preț exprimat în monedă legală, iar Codul fiscal cere „prețul de vânzare”. Aceasta este și lectura pe care marile firme de consultanță — EY și Deloitte, în materialele lor publice — o consideră mai apropiată de intenția legii, semnalând în același timp că momentul impozabil este neclar.

Transferul între portofelele tale și comisioanele de rețea

Mutarea propriilor monede de pe o platformă pe alta sau într-un portofel propriu nu este o înstrăinare: nu ai vândut nimic și nu ai primit nimic în schimb, deci nu apare niciun câștig. Comisionul de rețea plătit pentru transfer este însă o cheltuială pe care Codul fiscal nu o menționează nici ca deductibilă, nici ca nedeductibilă. Textul recunoaște doar „costurile directe aferente tranzacției”, iar un transfer între portofele proprii nu este o tranzacție. Practic: îl păstrezi documentat, dar nu îl scazi din câștig.

Ce nu generează venit impozabil

• Creșterea valorii monedelor pe care le deții. Dacă portofoliul tău valorează la 31 decembrie mai mult decât la 1 ianuarie, dar n-ai vândut nimic, nu ai realizat niciun venit. Profitul nerealizat nu se impozitează, pentru că nu este rezultatul unei tranzacții.
• Cumpărarea de criptomonede. Achiziția nu este nici venit, nici cheltuială deductibilă — este doar costul care se va scădea din prețul de vânzare, atunci când vei vinde.
• Mutarea monedelor între portofelele tale. Vezi mai sus.

Cum se calculează câștigul, tranzacție cu tranzacție

Formula și ce intră în costul de achiziție

În costurile directe intră comisionul platformei la cumpărare și la vânzare, adică ceea ce ai plătit ca să încheie efectiv tranzacția. Nu intră cheltuielile din jurul activității: abonamente la platforme de analiză, curs de trading, electricitate, hardware. Codul fiscal spune „costurile directe aferente tranzacției”, nu „cheltuielile efectuate în scopul obținerii venitului” — formularea de la activități independente, care e mult mai largă și nu se aplică aici.

Ce metodă de cost folosești: FIFO este practică, nu obligație

Când ai cumpărat aceeași monedă de mai multe ori, la prețuri diferite, și vinzi o parte, apare întrebarea: care achiziție se consumă? Codul fiscal nu prevede nicio metodă. Nu spune FIFO, nu spune cost mediu ponderat, nu spune nimic. FIFO — primul intrat, primul ieșit — este ce folosesc în practică majoritatea platformelor în rapoartele lor și ce aplică de regulă și contabilii, dar este o convenție, nu o cerință legală.

Ce ține de tine: alegi o metodă și o păstrezi pe toți anii și pe toate monedele. Schimbarea metodei de la un an la altul, în funcție de care iese impozitul mai mic, este exact ce nu poți justifica într-un control. Notează în evidența ta ce metodă ai aplicat.

Cursul de schimb: ce curs și pentru ce dată

Dacă tranzacția s-a făcut în valută, câștigul se transformă în lei la cursul BNR de la data tranzacției — data la care ai realizat efectiv câștigul, nu 31 decembrie și nu data la care ai retras banii.

Cota de impozit: 16% din 2026, 10% până în 2025

Cota depinde de anul în care ai realizat câștigul, nu de anul în care depui declarația:

• 16% pentru câștigurile obținute începând cu 2026, potrivit art. 116 alin. (2¹) din Codul fiscal, introdus prin Legea nr. 239/2025;
• 10% pentru câștigurile din 2025 și din anii anteriori, potrivit art. 116 alin. (2) lit. c), abrogat prin aceeași lege.

Prevederea veche, care stabilea cota de 10%, nu mai este în vigoare. Dacă găsești pe internet materiale care citează art. 116 alin. (2) lit. c) ca text actual — inclusiv broșura de pe site-ul ANAF, care la momentul scrierii acestui articol este din 2023 — sunt depășite. Regula de aplicare este simplă: câștig realizat în 2025, declarat în 2026, se impozitează cu 10%; câștig realizat în 2026, declarat în 2027, se impozitează cu 16%.

Plafonul de 200 lei pe tranzacție și totalul de 600 lei pe an

Câștigul sub 200 lei pe tranzacție nu se impozitează, dar numai cu condiția ca totalul câștigurilor din anul fiscal să nu depășească 600 lei. Sunt două condiții cumulative, iar a doua o anulează pe prima.

• Ai câștiguri de 150 lei și 180 lei, total 330 lei: fiecare este sub 200 lei și totalul este sub 600 lei, deci nu datorezi impozit și nu ai ce declara pentru ele.
• Aceleași două câștiguri, plus unul de 300 lei: totalul devine 630 lei, peste 600 lei. Se impozitează întreaga sumă de 630 lei, nu doar ce depășește plafonul și nu doar tranzacția de peste 200 lei.

Plafonul se aplică pe tranzacție, nu pe monedă și nu pe platformă. Nu poți împărți o vânzare în cinci ordine mai mici ca să stai sub 200 lei de fiecare dată — condiția de 600 lei pe an închide oricum acest drum.

Pierderile nu se scad din câștiguri și nu se reportează

Aceasta este cea mai costisitoare confuzie din tot subiectul, iar sursa ei este asemănarea cu investițiile în acțiuni. La titlurile de valoare, pierderea anuală se compensează și se reportează pe 7 ani. La criptomonede nu.

Motivele sunt trei, și se citesc direct în text:

1. Art. 116 alin. (2¹) definește baza ca „diferență pozitivă” între prețul de vânzare și prețul de achiziție. O diferență negativă nu intră în calcul — nici ca minus, nici ca zero compensabil.
2. Același text spune „200 lei/tranzacție”. Unitatea de calcul este tranzacția, nu anul fiscal, deci nu există un rezultat anual din care să se scadă ceva.
3. Reportarea pierderii pe 7 ani, prevăzută la art. 119, este acordată expres veniturilor din transferul de titluri de valoare și de aur financiar. Veniturile din transferul de monedă virtuală nu sunt în acea enumerare, iar Declarația Unică nu are rând de pierdere pentru categoria de la art. 114 alin. (2) lit. m).

Exemple de calcul

Exemplul 1: o tranzacție pe profit, în 2026

Ipotezele exemplului: cumperi criptomonedă plătind în total 10.000 lei, comisionul de achiziție inclus, și o vinzi contra lei pentru 13.000 lei, plătind la vânzare un comision de 60 lei.

• Câștig: 13.000 − 10.000 − 60 = 2.940 lei
• Câștigul depășește 200 lei pe tranzacție, deci este impozabil integral.
• Impozit: 2.940 x 16% = 470 lei (470,40 lei, rotunjit la leu)

Exemplul 2: multe tranzacții, unele pe pierdere

Ipotezele exemplului: în 2026 ai încheiat 100 de tranzacții. Șaizeci dintre ele au adus câștiguri însumând 50.000 lei; celelalte patruzeci au adus pierderi însumând 45.000 lei. Pe total anul ai câștigat 5.000 lei.

Exemplul 3: câștig sub plafon, când nu declari

Ipotezele exemplului: în 2026 ai făcut trei tranzacții, cu câștiguri de 150 lei, 180 lei și 300 lei.

• Dacă ar fi fost doar primele două: 150 + 180 = 330 lei, sub 600 lei, fiecare sub 200 lei — nu datorezi impozit și nu completezi nimic în declarație pentru ele.
• Cu a treia tranzacție: 150 + 180 + 300 = 630 lei, peste plafonul anual de 600 lei. Se impozitează tot: 630 x 16% = 101 lei (100,80 lei, rotunjit la leu).

Exemplul istoric: EGLD în 2021, cu cota de 10%

Exemplul de mai jos este cel publicat inițial în acest articol și se referă la anul 2021, când cota era de 10%. Îl păstrăm pentru că arată limpede diferența dintre pierderea de portofoliu și câștigul impozabil pe tranzacție — mecanismul central al întregului subiect.

• Pe portofoliu ai pierdut: 5.300 − 5.129 = 171 USD.
• Câștigul impozabil este totuși pozitiv: cele 10 EGLD vândute pe 25 octombrie au fost cumpărate cu 2.650 USD (10 x 265) și vândute cu 2.900 USD, deci diferența pozitivă este de 2.900 − 2.650 = 250 USD.
• În lei, la cursul din ziua vânzării: 250 x 4,1604 = 1.040 lei.
• Impozit în 2021, la cota de 10%: 1.040 x 10% = 104 lei.
• Același câștig realizat în 2026, la cota de 16%: 1.040 x 16% = 166 lei.
• Dacă EGLD ar fi valorat 300 USD la sfârșitul anului, portofoliul ar fi arătat un profit — dar neimpozabil, pentru că nu venea din nicio tranzacție.

Un singur lucru s-a schimbat față de versiunea publicată în 2021, în afară de cotă: cursul. Atunci exemplul folosea cursul mediu anual al dolarului. Regula corectă este cursul BNR de la data tranzacției, deci pentru cazul tău verifică pe bnr.ro cursul zilei în care ai vândut.

CASS: când câștigul din criptomonede te obligă la contribuție

Pe lângă impozit, câștigul din criptomonede intră în baza contribuției de asigurări sociale de sănătate, potrivit art. 155 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal. Important: nu se ia singur. Se cumulează cu veniturile din chirii, investiții, dividende, dobânzi, activități agricole și celelalte venituri din alte surse, iar contribuția se datorează în funcție de totalul lor.

CASS nu se calculează pe venit, ci pe un plafon în trepte, potrivit art. 170 alin. (3) și (5). Cota este de 10%, iar plafoanele se exprimă în salarii minime brute. La salariul minim de 4.050 lei, în vigoare de la 1 ianuarie 2026, treptele arată așa:

Dacă ai deja venituri care ating o treaptă din alte surse, câștigul din criptomonede nu adaugă o a doua contribuție — te poate însă muta pe o treaptă superioară. Detaliile pe fiecare categorie de venit sunt în articolul despre contribuția de sănătate, iar toate plafoanele anului în articolul cu plafoanele fiscale 2026.

CAS nu se datorează. Contribuția de pensie se plătește pentru veniturile din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, iar câștigul din transferul de monedă virtuală nu este niciunul dintre ele.

Cum declari câștigul în Declarația Unică

Ce selectezi în declarație

Câștigul se declară la capitolul I al Declarației Unice — datele privind veniturile realizate în anul încheiat — în secțiunea de venituri din alte surse. Categoria se alege din nomenclatorul ANAF de venituri: 1023 — Venituri din alte surse, obținute din transferul de monedă virtuală. Aceeași categorie apare și în ContApp, cu aceeași denumire și același cod, atunci când generezi declarația din aplicație.

Suma pe care o completezi este totalul câștigurilor din anul respectiv, adică suma diferențelor pozitive de pe fiecare tranzacție. Nu completezi valoarea portofoliului, nu completezi sumele retrase și nu completezi rulajul total al tranzacțiilor. Un exemplar completat, cu declararea impozitului pe veniturile din criptomonede, este în Ghidul de completare a Declarației Unice.

Termenul de depunere și de plată

Declarația se depune până la 25 mai a anului următor celui în care ai realizat câștigul, iar impozitul se plătește până la aceeași dată. Pentru câștigurile din 2026, termenul este 25 mai 2027. Nu există plăți anticipate în timpul anului pentru această categorie de venit: declari și plătești o singură dată, după încheierea anului. Procedura completă de depunere este în articolul despre Declarația Unică.

Platformă din străinătate: unde declari

Dacă ești rezident fiscal în România, datorezi impozit pentru câștig oriunde l-ai realizat. Întrebarea practică este alta: se trece la venituri din România sau din străinătate? Formularul nu are o rubrică de monedă virtuală în secțiunea de venituri din străinătate, iar practica este să se declare în capitolul I, la categoria 1023. Ce se poate spune ferm: locul unde este înregistrată platforma sau banca nu schimbă obligația și nu te scutește de declarare. Dacă ai plătit impozit pentru același câștig în alt stat, verifică convenția de evitare a dublei impuneri cu statul respectiv, înainte de a completa declarația. Cum funcționează mai exact deducerea impozitului plătit în afară ai în articolul despre creditul fiscal extern și evitarea dublei impuneri.

Din 2026 platformele raportează la ANAF (DAC8)

Până acum, ANAF afla despre tranzacțiile tale cu criptomonede doar dacă le declarai tu sau dacă cerea informații de la bancă. Din 2026 se schimbă: OUG nr. 71/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1146 din 10 decembrie 2025, transpune în legislația română directiva DAC8 și cadrul internațional CARF de raportare a activelor cripto.

Ce înseamnă pentru tine: începând cu declarația depusă în 2027 pentru anul 2026, ANAF poate compara ce ai declarat cu ce a raportat platforma. Furnizorii de servicii de cripto-active autorizați în Uniunea Europeană raportează datele de identificare ale utilizatorilor și operațiunile efectuate, iar informațiile circulă între state.

O precizare care se confundă des: regulamentul MiCA nu creează prin el însuși o obligație de raportare fiscală. MiCA reglementează autorizarea și funcționarea platformelor. Obligația de raportare către ANAF vine din DAC8, adică din OUG nr. 71/2025.

Ce riști dacă nu declari

Amenda pentru nedepunere

Nedepunerea Declarației Unice este contravenție, sancționată potrivit art. 336 alin. (3) din Codul de procedură fiscală cu amendă de la 50 la 500 lei pentru persoanele fizice. Intervalele mai mari pe care le vei găsi citate în multe articole — 500—1.000 lei sau 1.000—5.000 lei — sunt la alineatul precedent și se aplică altor contravenții și altor categorii de contribuabili.

Dobânzi și penalități

Peste amendă se adaugă accesoriile pentru impozitul neplătit, care se calculează pe fiecare zi de întârziere:

• dobândă de 0,02% pe zi din suma datorată;
• penalitate de întârziere de 0,01% pe zi;
• penalitate de nedeclarare de 0,08% pe zi, potrivit art. 181 din Codul de procedură fiscală, aplicată atunci când obligația nu a fost declarată deloc.

Penalitatea de nedeclarare este cea care contează: 0,08% pe zi înseamnă 0,08% x 365 = 29,2% pe an din impozitul nedeclarat. La un impozit de 8.000 lei nedeclarat timp de doi ani, numai această penalitate ajunge la aproximativ 4.670 lei, la care se adaugă dobânda și penalitatea de întârziere.

Când devine infracțiune

Simpla nedeclarare, chiar pe mai mulți ani, rămâne contravenție. Devine infracțiune de evaziune fiscală numai când există ascundere a bunului sau a sursei impozabile și intenție — potrivit art. 9 din Legea nr. 241/2005, modificată prin Legea nr. 126/2024, cu pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani. Uitarea, eroarea de calcul sau necunoașterea regulii nu întrunesc aceste condiții.

Greșeli frecvente

• Aștepți să retragi banii în cont bancar ca să declari. Codul fiscal vorbește de tranzacții, nu de retrageri. Câștigul s-a realizat la vânzare, chiar dacă banii au rămas pe platformă.
• Compensezi pierderile cu câștigurile și declari doar diferența. Se declară suma diferențelor pozitive. Vezi exemplul 2.
• Reportezi pierderea din anul trecut, ca la acțiuni. Nu se poate: reportarea pe 7 ani este numai pentru titluri de valoare și aur financiar.
• Folosești cursul mediu anual în loc de cursul BNR din ziua tranzacției.
• Nu declari nimic pentru că fiecare câștig e sub 200 lei, deși totalul anual trece de 600 lei. Atunci se impozitează tot.
• Crezi că, dacă platforma e din străinătate, nu ai ce declara în România. Rezidența ta fiscală decide, nu sediul platformei.
• Nu descarci istoricul de tranzacții. Când o platformă închide contul, schimbă formatul rapoartelor sau dispare, rămâi fără dovada prețului de achiziție — iar fără ea, câștigul se poate stabili pe toată suma încasată.
• Declari valoarea portofoliului la 31 decembrie. Nu are nicio relevanță fiscală: profitul nerealizat nu se impozitează.

Cum ții evidența tranzacțiilor

Nu există un registru obligatoriu pentru tranzacțiile cu criptomonede, dar sarcina de a dovedi prețul de achiziție este a ta. Ce merită păstrat, pe fiecare an:

• exportul complet de tranzacții de pe fiecare platformă folosită, descărcat cât timp contul este activ;
• extrasele de cont și cele de card emise de platforme, care arată intrările și ieșirile de bani;
• o evidență proprie, într-un tabel, cu data, moneda, cantitatea, prețul, comisionul și cursul BNR al zilei pentru tranzacțiile în valută;
• metoda de cost aleasă, notată explicit, ca să poți arăta că ai aplicat-o consecvent.

Termenul de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale este de 5 ani, deci documentele se păstrează cel puțin atât. Practic, păstrează-le pe toată durata în care deții monedele: prețul de achiziție al unei monede cumpărate acum poate fi necesar peste zece ani, la vânzare.

Întrebări frecvente

Plătesc impozit dacă schimb o criptomonedă pe alta, fără să retrag în lei?

Nu există o poziție oficială a ANAF pe această situație. Definiția transferului din Codul fiscal susține interpretarea că fiecare schimb este o tranzacție impozabilă, iar formularea „preț de vânzare” susține interpretarea contrară, că impozitul apare la conversia în monedă legală. Recomandarea prudentă este să calculezi câștigul și la momentul schimbului și să păstrezi evidența în ambele variante, pentru că riscul unei recalculări cu accesorii este mai mare decât cel al unei plăți făcute mai devreme.

Plătesc impozit dacă banii rămân pe platformă și nu îi trag în contul bancar?

Da. Codul fiscal nu spune nimic despre retragerea câștigurilor, spune despre tranzacții. Profitul se calculează pe fiecare pereche de achiziție și vânzare de criptomonede contra unei monede FIAT, indiferent unde stau banii după vânzare.

Pe total anul sunt pe pierdere, dar am avut și tranzacții pe profit. Datorez impozit?

Da, pe suma câștigurilor. Baza de impozitare este formată numai din diferențele pozitive, pe fiecare tranzacție. Pierderile nu se scad din câștiguri și nu se reportează în anii următori, pentru că reportarea pe 7 ani este prevăzută doar pentru titluri de valoare și aur financiar.

Ce curs de schimb folosesc dacă am cumpărat în dolari și am vândut în euro?

Cursul BNR de la data fiecărei operațiuni: achiziția se transformă în lei la cursul dolarului din ziua achiziției, vânzarea la cursul euro din ziua vânzării, iar câștigul este diferența dintre cele două valori în lei. Cursul mediu anual nu se folosește.

Comisionul plătit platformei se scade din câștig?

Da, comisioanele de tranzacționare intră în costurile directe aferente tranzacției și se scad. Nu se scad însă cheltuielile din jurul activității, cum sunt abonamentele la platforme de analiză, cursurile sau echipamentele, pentru că textul legal recunoaște doar costurile directe ale tranzacției.

Câștigul de pe o platformă din străinătate se declară ca venit din România sau din străinătate?

Formularul nu are o rubrică de monedă virtuală în secțiunea de venituri din străinătate, iar practica este declararea în capitolul I, la categoria 1023. Locul unde este înregistrată platforma sau banca nu schimbă obligația de declarare: ce contează este rezidența ta fiscală.

Dacă am doar câștiguri din criptomonede, fără alte venituri, datorez CASS?

Numai dacă totalul câștigurilor atinge 6 salarii minime, adică 24.300 lei la un salariu minim de 4.050 lei. Sub acest nivel nu se datorează CASS pentru veniturile din alte surse. Peste el, contribuția este de 10% aplicat la plafonul treptei în care te încadrezi, nu la câștigul efectiv.

Acest articol face parte din Ghidul de contabilitate PFA. Celelalte capitole sunt în cuprinsul complet al Ghidului de contabilitate PFA.