Ce regim de TVA aplici când vinzi în România, în UE sau în afara UE

Aceeași factură poate avea 21%, 11%, 0% sau nicio cotă — totul depinde de trei lucruri: ce status de TVA ai tu, ce vinzi și unde este clientul. Mai jos ai toate combinațiile, cu ce scrii pe factură și ce declari la ANAF.

Ce trebuie să știi înainte să emiți o factură

Înainte de orice, trei întrebări îți dau aproape tot răspunsul:

• Ce status de TVA ai tu? Ești neplătitor de TVA, plătitor în regim normal sau plătitor cu TVA la încasare? Și ai sau nu un cod special de TVA pentru operațiuni intracomunitare?
• Ce vinzi? Un bun (un produs fizic) sau un serviciu? Regulile diferă, mai ales când clientul e din altă țară.
• Cine este clientul și de unde e? O firmă sau o persoană fizică? Din România, din Uniunea Europeană sau din afara UE?

Dacă ești neplătitor de TVA și vinzi în afara României, ai un ghid dedicat, mai detaliat, aici: TVA la vânzarea de bunuri și servicii în UE și în afara UE. Pentru partea de cumpărături, vezi ce regim de TVA aplici când cumperi.

Care sunt cotele de TVA în 2026

De la 1 august 2025, cotele de TVA din România sunt:

• 21% — cota standard. Se aplică, ca regulă, la majoritatea livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii. În Decontul de TVA (D300) merge la rândul 9.
• 11% — cota redusă. Se aplică pentru categoriile de bunuri și servicii prevăzute expres în Codul fiscal (de exemplu, anumite alimente, medicamente, cărți, cazare). În D300, rândul 10.
• 0% cu drept de deducere (SDD). Operațiunea e scutită, dar tu îți păstrezi dreptul de a deduce TVA-ul de la achiziții (de exemplu, livrările intracomunitare de bunuri și exporturile).
• 0% fără drept de deducere (SFDD). Operațiunea e scutită, dar fără drept de deducere (de exemplu, anumite servicii medicale, educație, asigurări).
• Taxare inversă (AE). Nu pui TVA pe factură; TVA-ul îl gestionează beneficiarul. Pe factură apare mențiunea „taxare inversă”.
• Neimpozabil în România. Operațiunea nu are locul în România (art. 275 pentru bunuri, art. 278 pentru servicii), deci nu intră în sfera TVA din România. Emiți factură fără TVA, dar din alt motiv decât scutirea — nu e propriu-zis o „cotă”, ci o operațiune în afara sferei TVA.

Cum știi ce cotă să pui

Cota nu se alege la întâmplare — depinde de ce vinzi și de unde are locul operațiunea. Pe scurt:

• 21% (standard) — regula generală: tot ce nu se încadrează expres la o cotă redusă, la o scutire sau la taxare inversă.
• 11% (redusă) — doar pentru categoriile prevăzute expres în Codul fiscal: de exemplu alimente și băuturi nealcoolice, medicamente, cărți, manuale, ziare și reviste, cazare, lemne de foc — în condițiile și cu excepțiile din lege. Atenție: băuturile alcoolice și băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat rămân la 21%, chiar dacă restul alimentelor sunt la 11%.
• 0% — nu e o singură situație: poate fi scutit cu drept de deducere (SDD: export, livrare intracomunitară de bunuri), scutit fără drept de deducere (SFDD: medical, educație, asigurări) sau taxare inversă (AE).
• Neimpozabil — când locul operațiunii este în afara României; nu pui TVA românesc, dar operațiunea nu e „scutită”, ci în afara sferei TVA.

Ce s-a întâmplat cu cota de 9%

Până pe 31 iulie 2026 a mai existat o cotă de 9%, introdusă prin art. III din Legea nr. 141/2025. Nu era o cotă generală, ci o măsură tranzitorie: se aplica la livrarea unei singure locuințe către o persoană fizică (singură sau împreună cu altă persoană fizică), dacă locuința avea maximum 120 mp utili, o valoare de cel mult 600.000 lei fără TVA (inclusiv terenul) și era locuibilă ca atare la data livrării.

Din 1 august 2026 această cotă nu se mai aplică. Rândul 11 din D300 rămâne în formular doar pentru operațiunile cu exigibilitate în perioada în care măsura era în vigoare. Dacă emiți o factură acum, cotele posibile sunt 21%, 11%, 0% (scutire) sau taxare inversă.

Tabel: ce pui pe factură, în funcție de status și de client

Ce vinzi și cui	Dacă ești neplătitor de TVA	Dacă ești plătitor de TVA
Bunuri sau servicii, client din România	Factură fără TVA. Valoarea intră în plafonul de 395.000 lei.	TVA 21% sau 11%; taxare inversă (art. 331) doar între doi plătitori. D300, rândurile 9, 10 sau 13.
Servicii către o firmă din UE (B2B)	Factură fără TVA, cu cod special de TVA (art. 317). D390, simbol „P”. Nu intră în plafonul de 395.000 lei.	Factură fără TVA, taxare inversă la beneficiar. D390 „P” și D300, rândurile 3 și 3.1.
Bunuri către o firmă din UE (B2B)	Factură fără TVA, după regimul tău intern. Nu ai nevoie de cod special și nu depui D390.	Livrare intracomunitară scutită cu drept de deducere (art. 294 alin. (2) lit. a)). D390 „L” și D300, rândul 1.
Bunuri sau servicii electronice către persoane fizice din UE (B2C)	Sub 10.000 € cumulat: regimul tău intern. Peste: cod EX, înregistrare în România și OSS, sau înregistrare în statul clientului.	Sub 10.000 €: cota din România, D300 rândul 17. Peste: OSS, cota din statul clientului, D398.
Export de bunuri în afara UE	Factură fără TVA. Fără cod special, fără D390.	Scutit cu drept de deducere, cu documente vamale. D300 rândul 14, fără D390.
Servicii către o firmă din afara UE	Factură fără TVA. Fără cod special, fără D390.	Neimpozabil în România. D300 rândul 3, fără D390.

Dacă ești neplătitor de TVA

Ești în regimul special de scutire pentru întreprinderi mici: nu colectezi TVA și, ca regulă, nu îl deduci.

Vinzi în România (bunuri sau servicii)

Emiți factura fără TVA. Nu colectezi TVA și nu ai obligații declarative de TVA pentru această operațiune.

Prestezi servicii către o firmă din UE (regula generală B2B)

Locul prestării se mută la beneficiar, deci firma din UE datorează TVA la ea în țară, prin taxare inversă.

Ce faci concret:

• Obții un cod special de TVA pentru operațiuni intracomunitare, prin Declarația 700 (art. 317), înainte de prima prestare.
• Emiți factura fără TVA, cu codul special trecut pe factură.
• Raportezi în Declarația 390 cu simbolul „P” (prestări intracomunitare de servicii).

Valoarea acestor servicii nu intră în plafonul de 395.000 lei, pentru că locul prestării nu este în România. Aceeași logică se aplică și exportului de bunuri și serviciilor prestate în afara UE.

Exemplu: ești PFA neplătitor de TVA și prestezi servicii IT unei firme din Germania, la 2.000 euro pe lună. Înainte de prima factură, ceri prin Declarația 700 un cod special de TVA. Emiți factura fără TVA, cu acest cod trecut pe ea, iar firma din Germania aplică taxarea inversă la ea în țară. Raportezi operațiunea în Declarația 390 cu simbolul „P”.

Livrezi bunuri (produse fizice) în UE

Aici trebuie făcută o distincție care se ratează des: plafonul de 10.000 euro privește numai vânzările către persoane fizice (vânzări intracomunitare de bunuri la distanță, art. 266 alin. (1) pct. 35), la care se adaugă serviciile electronice, de telecomunicații și de radiodifuziune. Este un plafon calculat cumulat pe toate statele UE, nu pe fiecare țară, iar echivalentul lui în lei este 46.337 lei.

Dacă vinzi bunuri unei firme din UE (B2B), operațiunea nu este vânzare la distanță și nu intră în plafonul de 10.000 euro. Ca mică întreprindere, emiți factura fără TVA după regimul tău intern, nu ai nevoie de cod special de TVA pentru livrarea de bunuri și nu depui Declarația 390 pentru ea. Nu ești obligat să te înregistrezi ca plătitor de TVA doar pentru că ai vândut marfă în alt stat membru.

Dacă vinzi bunuri către persoane fizice din UE (B2C):

• Sub plafon: aplici regimul tău din România, adică emiți factura fără TVA, ca la o vânzare internă.
• Peste plafon: locul livrării se mută în statul clientului și apare obligația de TVA acolo. Ca neplătitor nu te poți înscrie direct în OSS, pentru că nu ai cod de TVA național. Ai trei variante: aplici regimul special transfrontalier pentru întreprinderi mici (codul EX), te înregistrezi ca plătitor de TVA în România și apoi folosești OSS, sau te înregistrezi direct în statul clientului.

Exemplu: ești neplătitor de TVA și vinzi obiecte handmade online către persoane fizice din UE. Cât timp totalul acestor vânzări la distanță rămâne sub 10.000 euro pe an (cumulat pe toate țările), emiți factura fără TVA, ca la o vânzare internă. Dacă depășești pragul, de la acel moment vânzările se taxează în statul clientului. Citește mai multe despre sistemul OSS aici.

Codul EX — cum rămâi scutit de TVA și în alte state membre

Din 1 septembrie 2025, art. 310^1 din Codul fiscal (introdus prin OG nr. 22/2025) îți permite, ca întreprindere mică stabilită în România, să aplici scutirea de TVA și în alte state membre, nu doar acasă. Condițiile sunt cumulative:

• cifra ta de afaceri la nivelul întregii Uniuni Europene nu depășește 100.000 euro, nici în anul curent, nici în anul calendaristic precedent;
• valoarea vânzărilor din statul membru în care vrei scutirea nu depășește plafonul pentru întreprinderi mici din acel stat;
• notifici ANAF în prealabil și primești un cod cu sufixul EX, apoi raportezi trimestrial vânzările din România și din celelalte state membre (procedura e stabilită prin OPANAF nr. 2.509/2025).

Este singura variantă prin care poți continua să facturezi fără TVA în alt stat UE fără să te înregistrezi acolo. În schimb, vine cu obligații administrative reale: notificări, raportare trimestrială și monitorizarea a două plafoane deodată. Detaliile, pas cu pas, în ghidul practic despre codul EX.

Livrezi sau prestezi în afara UE (export și servicii non-UE)

Emiți factura fără TVA. Pentru un export de bunuri sau un serviciu prestat unei firme din afara UE nu ai nevoie de cod special de TVA și nu depui declarații de TVA pentru această operațiune. Nici aceste sume nu intră în plafonul de 395.000 lei.

Dacă ești plătitor de TVA în regim normal

Ești înregistrat în scopuri de TVA conform art. 316 și ai un cod de forma RO + CIF. Acum colectezi TVA și îl deduci. Iată în ce situații te poți afla.

Vinzi în România — regim normal

Pui TVA pe factură, cu cota corespunzătoare bunului sau serviciului: 21% ca regulă, 11% sau scutire (0%) pentru operațiunile scutite. Colectezi TVA-ul și îl raportezi în Decontul de TVA (D300).

Exemplu: ești SRL plătitor de TVA și vinzi produse alimentare unui magazin, la 10.000 lei. Fiind alimente, aplici cota redusă de 11%, deci adaugi 1.100 lei TVA, iar clientul plătește 11.100 lei. Colectezi cei 1.100 lei și îi treci în D300, la rândul 10.

Vinzi în România — cu taxare inversă (art. 331)

Pentru anumite bunuri și servicii prevăzute expres de lege — cereale și plante tehnice, telefoane mobile, dispozitive cu circuite integrate, console de jocuri, tablete PC și laptopuri, certificate verzi, certificate de emisii de gaze, energie electrică și gaze naturale către un comerciant — se aplică taxarea inversă internă. Pe factură nu pui TVA, ci mențiunea „taxare inversă”.

Exemplu: ești plătitor de TVA și vinzi laptopuri în valoare de 60.000 lei unei firme tot plătitoare de TVA. Valoarea depășește pragul de 22.500 lei, așa că emiți factura fără TVA, cu mențiunea „taxare inversă”. Tu nu colectezi TVA, iar cumpărătorul face taxarea inversă (4426 = 4427). Dacă ai vinde aceleași laptopuri unui neplătitor, sau dacă factura ar fi de 3.000 lei, ai pune TVA normal de 21%. În D300 treci livrarea la rândul 13.

Livrezi bunuri în UE — livrare intracomunitară scutită

Emiți factura fără TVA, operațiunea fiind scutită cu drept de deducere (art. 294 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal). Ca să beneficiezi de scutire, ai nevoie de trei lucruri:

• clientul are un cod valid de TVA în VIES, dintr-un alt stat membru, și ți-l comunică (verifică-l înainte de livrare);
• ai dovada transportului din care reiese că bunurile au plecat din România în alt stat membru;
• depui corect Declarația 390. Din 2020, depunerea corectă a declarației recapitulative este condiție de fond pentru scutire, nu doar o obligație declarativă — dacă lipsește sau e greșită, ANAF poate refuza scutirea.

Exemplu: ești plătitor de TVA și vinzi marfă unei firme din Ungaria care are cod valid de TVA (verificat în VIES), la 20.000 euro. Emiți factura fără TVA (scutit cu drept de deducere), păstrezi dovada transportului din care reiese că bunurile au ajuns în Ungaria, raportezi în Declarația 390 cu simbolul „L” și treci operațiunea în D300 la rândul 1.

Prestezi servicii către firme din UE (regula generală B2B)

Emiți factura fără TVA — locul prestării e la beneficiar, care aplică taxarea inversă la el în țară. Raportezi în Declarația 390 cu simbolul „P” și în D300.

Exemplu: ești plătitor de TVA și prestezi servicii de marketing unei firme din Franța, la 3.000 euro. Emiți factura fără TVA, fiindcă locul prestării e la client, care aplică taxarea inversă la el. Raportezi în Declarația 390 cu simbolul „P” și în D300, la rândurile 3 și 3.1. Vezi și tranzacțiile intracomunitare la PFA și profesii liberale.

Vinzi către persoane fizice din UE (OSS / vânzări la distanță)

Și aici se aplică logica plafonului de 10.000 euro pe an, cumulat pe toate statele. Sub plafon, vânzarea are de regulă locul în România și pui cota din România. Peste plafon, te înregistrezi în OSS și aplici cota din statul clientului.

Exemplu: ești plătitor de TVA și vinzi produse online către persoane fizice din UE. Sub plafonul de 10.000 euro pe an aplici cota din România. Când îl depășești, te înregistrezi în OSS și aplici cota din țara fiecărui client — de exemplu, pentru un client din Franța pui cota franceză. TVA-ul colectat prin OSS îl declari și îl plătești trimestrial, prin declarația specială D398. Cât timp ești sub plafon și locul vânzării e în România, o treci în D300 la rândul 17 și nu depui Declarația 390 pentru această operațiune; vânzările declarate prin OSS nu se mai trec nici în D300, nici în D390.

Exporți bunuri sau prestezi servicii în afara UE

Exportul de bunuri este scutit cu drept de deducere: emiți factura fără TVA și păstrezi documentele vamale care atestă ieșirea bunurilor din UE.

Serviciile prestate unei firme din afara UE au locul în afara României, deci emiți factură fără TVA.

Exportul de bunuri și prestările de servicii în afara UE nu se declară în Declarația 390 — nu sunt operațiuni intracomunitare.

Exemplu: ești plătitor de TVA și exporți marfă unui client din SUA, la 10.000 euro. Emiți factura fără TVA (scutit cu drept de deducere) și păstrezi documentele vamale care atestă ieșirea bunurilor din UE. Treci operațiunea în D300 la rândul 14 și nu depui Declarația 390.

Dacă aplici TVA la încasare — ce se schimbă

Sistemul de TVA la încasare îl pot aplica plătitorii de TVA în regim normal care nu au depășit un anumit plafon de cifră de afaceri și care au optat pentru el, prin Declarația 700. Plafonul a fost majorat în trepte prin OUG nr. 8/2026:

• 1 ianuarie – 28 februarie 2026: 4.500.000 lei;
• 1 martie – 31 decembrie 2026: 5.000.000 lei;
• de la 1 ianuarie 2027: 5.500.000 lei.

Important: regimul nu schimbă ce cotă pui pe factură, ci momentul în care datorezi TVA-ul statului — adică exigibilitatea. Colectezi TVA-ul abia la data la care îți încasezi efectiv factura de la client, nu la data emiterii ei. Până atunci, TVA-ul rămâne neexigibil.

Câteva precizări utile:

• Pe factura ta apare mențiunea „TVA la încasare”.
• Se aplică doar la vânzările interne cu taxare normală. La livrări intracomunitare, exporturi, taxare inversă sau operațiuni cu locul în afara României regimul nu se aplică — acolo TVA-ul e 0 sau se datorează după regulile specifice.
• Către clienți din afara țării tratamentul rămâne cel de la operațiunile externe (scutiri, taxare inversă, neimpozabil), nu cel de TVA la încasare.

Ce legătură are RO e-Factura cu regimul de TVA

Regimul de TVA îți spune ce scrii pe factură. RO e-Factura îți spune pe ce canal o trimiți — iar cele două nu se suprapun perfect.

• Vânzări în România: obligatoriu prin e-Factura, atât B2B, cât și B2C (B2C din 1 ianuarie 2025). Obligația nu depinde de statusul tău de TVA — se aplică și neplătitorilor.
• Din 1 ianuarie 2026: intră în sistem și facturile emise către persoane impozabile nestabilite în România, dar înregistrate aici în scopuri de TVA.
• Rămân în afara obligației: exportul, livrările intracomunitare către clienți identificați cu cod de TVA din alt stat membru și operațiunile scutite fără drept de deducere.

Detaliile, termenele și amenzile sunt în ghidul complet despre e-Factura.

Întrebări frecvente

Ce cotă de TVA pun pe factură în 2026?

Dacă ești plătitor de TVA și vinzi în România, cota standard este 21%. Cota redusă de 11% se aplică doar categoriilor prevăzute expres în Codul fiscal (anumite alimente, medicamente, cărți, cazare, lemne de foc). Dacă ești neplătitor de TVA, nu pui nicio cotă — emiți factura fără TVA, indiferent unde e clientul.

Mai există cota de 9%?

Nu. Cota de 9% prevăzută la art. III din Legea nr. 141/2025 a fost o măsură tranzitorie pentru achiziția unei singure locuințe de către o persoană fizică și s-a aplicat doar în perioada 1 august 2025 – 31 iulie 2026. Din 1 august 2026 nu mai poate fi folosită pentru facturi noi.

Am nevoie de cod special de TVA ca să vând bunuri unei firme din UE?

Nu, dacă ești neplătitor de TVA. Codul special de la art. 317 e obligatoriu pentru prestările de servicii intracomunitare și pentru achizițiile intracomunitare de bunuri peste plafon, nu pentru livrarea de bunuri către o firmă din alt stat membru. Pentru acea livrare emiți factură fără TVA, după regimul tău intern, și nu depui Declarația 390.

Vânzările în UE îmi consumă plafonul de 395.000 lei?

Nu, atât timp cât locul operațiunii nu este în România. Serviciile prestate unei firme din UE, exportul de bunuri și serviciile prestate în afara UE nu intră în cifra de afaceri care se compară cu plafonul de scutire de 395.000 lei. Intră vânzările interne.

Când se aplică taxarea inversă la laptopuri și telefoane?

Numai dacă sunt îndeplinite simultan două condiții: ambele părți sunt înregistrate în scopuri de TVA în România, iar valoarea acestor bunuri înscrisă pe factură, fără TVA, este de cel puțin 22.500 lei. Sub acest prag pui TVA normal. Măsura e valabilă până la 31 decembrie 2026.

Ce este plafonul de 10.000 euro și pe cine privește?

Este pragul (46.337 lei) peste care vânzările la distanță către persoane fizice din UE, plus serviciile electronice, de telecomunicații și de radiodifuziune, se taxează în statul clientului, nu în România. Se calculează cumulat pe toate statele membre. Nu privește vânzările către firme.

Ce diferență este între „scutit” și „neimpozabil”?

La scutire, operațiunea are locul în România și e scutită printr-un articol din lege (art. 292 pentru scutirile fără drept de deducere, art. 294–296 pentru cele cu drept de deducere). La neimpozabil, locul operațiunii este în afara României (art. 275 pentru bunuri, art. 278 pentru servicii), deci nu intră deloc în sfera TVA din România. Ambele apar ca 0% pe factură, dar se declară diferit în D300.

Trebuie să trimit prin e-Factura facturile către clienți din UE?

Nu, livrările intracomunitare către clienți identificați cu un cod de TVA din alt stat membru și exporturile rămân în afara obligației RO e-Factura. Din 1 ianuarie 2026 intră însă în sistem facturile către persoane impozabile nestabilite în România, dar înregistrate aici în scopuri de TVA.