Cuprins
Casa de marcat e obligatorie atunci când vinzi cu amănuntul sau prestezi servicii direct către persoane fizice și încasezi cu numerar sau cu cardul. Regula vine din OUG 28/1999, iar legea are o listă de activități exceptate, între care profesiile liberale.
Mai jos găsești cum îți dai seama dacă ai nevoie de casă de marcat, excepțiile, ce se schimbă la plata cu cardul, ce document emiți în fiecare situație și ce amenzi riști.
Ai nevoie de casă de marcat dacă…
Răspunde la patru întrebări, în ordine:
- Ești profesie liberală înregistrată la ANAF (PFI, cabinet individual)? Nu ai nevoie de casă de marcat.
- Încasezi doar de la firme (SRL, alte PFA)? Nu ai nevoie: obligația privește vânzările și serviciile „direct către populație”.
- Încasezi de la persoane fizice doar prin transfer bancar, pe factură? Nu ai nevoie: transferul nu e numerar și nici plată cu cardul.
- Încasezi de la persoane fizice cu numerar sau cu cardul? Ai nevoie de casă de marcat, cu excepția cazului în care activitatea ta e pe lista de mai jos.
Un PFA înregistrat la registrul comerțului are nevoie de casă de marcat pentru încasările cu numerar sau card de la persoane fizice, chiar dacă activitatea seamănă cu o profesie liberală. Scutirea pentru profesiile liberale o aplicăm doar celor înregistrați la ANAF, în baza legii speciale a profesiei. Dacă nu știi în ce categorie ești, verifică lista profesiilor liberale.
Cine este obligat
OUG 28/1999, art. 1 alin. (1): „Operatorii economici care încasează, integral sau parțial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum și a prestărilor de servicii efectuate direct către populație sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.”
Trei condiții trebuie îndeplinite împreună: vinzi cu amănuntul sau prestezi servicii, clientul e persoană fizică și încasezi cu numerar, card sau substitute de numerar (de exemplu, tichete). Dacă una lipsește, obligația nu apare.
Obligația nu depinde de forma de impozitare: se aplică la fel la normă de venit și în sistem real. Nu depinde nici de valoarea încasărilor.
Excepțiile
Art. 2 din OUG 28/1999 scutește de casa de marcat încasările din următoarele activități (lista în vigoare, cu ultima completare din octombrie 2024):
| Lit. | Activitatea scutită |
|---|---|
| a) | comerțul ocazional cu produse agricole din producție proprie, făcut de producătorii agricoli individuali autorizați, în piețe, târguri, oboare sau alte locuri publice autorizate |
| b) | vânzarea de ziare și reviste prin distribuitori specializați |
| c) | transportul public local de persoane cu metroul și prin curse regulate, pe bază de bilete sau abonamente tipărite |
| d) | activitățile cu bonuri de valoare fixă tipărite: bilete la spectacole, muzee, expoziții, târguri, grădini zoologice și botanice, biblioteci, parcări, jocuri de noroc și altele similare |
| e) | asigurări, case de pensii și intermedieri financiare; schimbul valutar cu numerar pentru persoane fizice nu e scutit, cu excepția caselor de schimb din incinta băncilor |
| f) | activitățile desfășurate ca profesii libere, sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăți comerciale |
| g) | vânzarea obiectelor de cult și serviciile religioase prestate de instituțiile de cult |
| h) | comerțul cu amănuntul prin comis-voiajori și prin corespondență, cu excepția livrărilor la domiciliu făcute de magazine și de unitățile de alimentație publică, pe bază de comandă |
| i) | serviciile de instalații, reparații și întreținere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului |
| j) | vânzarea de pachete de servicii turistice de către agențiile de turism |
| k) | încasarea energiei electrice și termice, a gazelor, apei și canalizării, a serviciilor de telefonie, poștă și curier, salubritate, televiziune și internet |
| l) | lucrările de construcții, reparații, amenajări și întreținere de locuințe |
| m) | transportul feroviar public de călători, pe bază de bilete sau abonamente tipărite |
| n) | jocurile de noroc cu mijloace tehnice care funcționează cu acceptatoare de bancnote sau monede |
| o) | parcările auto plătite prin automate cu acceptatoare de bancnote sau monede |
| q) | comerțul de tip cash and carry către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului |
| r) | transportul rutier internațional contra cost de persoane |
| s) | încărcarea vehiculelor electrice prin automate care acceptă exclusiv carduri sau portofele electronice |
Litera p), despre automatele comerciale, a fost abrogată în 2019. Pentru profesiile liberale, vezi și tabelul scutirilor pe profesii, unde găsești pentru fiecare profesie și regimul de TVA și de factură.
Scutit de casa de marcat nu înseamnă scutit de document. La activitățile de la literele f), h) și i)–l), dacă încasezi cu numerar de la persoane fizice fără casă de marcat, ești obligat să emiți chitanță (art. 2^1 din OUG 28/1999).
Plata cu cardul
Plata cu cardul nu te scutește de casa de marcat: art. 1 alin. (1) acoperă expres încasările cu cardul. Legea 317/2024 a schimbat doar partea de bon.
OUG 28/1999, art. 1 alin. (2^1): „Prin excepție de la prevederile alin. (2), pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit, utilizatorii nu au obligația să imprime/să înmâneze bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale clienților. La solicitarea clienților, utilizatorii pot imprima și înmâna acestora bonul fiscal. […] extrasul de cont bancar ținând locul bonului fiscal drept mijloc de probă al achiziției.”
Separat, dacă ești PFA, ÎI sau ÎF, ai și obligația de a accepta plata cu cardul sau alt mijloc modern de plată. Cele două obligații se adună: POS-ul nu înlocuiește casa de marcat.
Bon fiscal, chitanță sau factură: ce emiți
| Situația | Documentul |
|---|---|
| Încasezi de la o persoană fizică cu numerar sau card și ai obligația de casă de marcat | bon fiscal; la card, bonul se tipărește doar dacă clientul îl cere |
| Clientul îți cere factură | bonul fiscal și factura; factura se eliberează la cerere |
| Activitatea e scutită (lit. f, h, i–l) și încasezi cu numerar | chitanță |
| Casa de marcat e defectă | chitanță, iar operațiunile le treci într-un registru special până la repunerea în funcțiune |
| Încasezi prin transfer bancar, pe baza facturii | factură |
Nu înlocui bonul cu alt document. Dacă ai obligația de casă de marcat, legea îți interzice să dai clientului alt document ca dovadă a plății în locul bonului fiscal, cu excepția situației în care aparatul e defect (art. 1 alin. (9) din OUG 28/1999).
Când transmiți factura în e-Factura afli din ghidul e-Factura.
Cum pui casa de marcat în funcțiune
Aparatele de marcat electronice fiscale se cumpără doar prin distribuitori autorizați, care asigură și service-ul, direct sau prin unități acreditate. Distribuitorul te ajută cu fiscalizarea aparatului și cu conectarea lui la sistemul informatic al ANAF.
Dacă aparatul se defectează, anunți imediat distribuitorul sau unitatea de service, în modul stabilit prin contract. Până la reparare, treci operațiunile într-un registru special și emiți chitanțe.
La sediu sau la punctul de lucru ești obligat să afișezi la loc vizibil anunțul de atenționare a clienților despre bonul fiscal.
Termenul de 1 noiembrie 2026
Valabil până la 1 noiembrie 2026. Prin OUG 68/2025, sancțiunea pentru emiterea bonului fiscal fără codul de identificare al beneficiarului, fără numărul de identificare al bonului și fără datele în format cod QR este suspendată până la 1 noiembrie 2026. Suspendarea privește doar aceste elemente; orice altă dată eronată pe bon rămâne sancționabilă. Actualizăm secțiunea după această dată.
Amenzi
| Faptă | Amendă |
|---|---|
| Nu ai casă de marcat, deși ai obligația | 10.000 – 20.000 lei, plus confiscarea sumelor încasate și suspendarea activității până la dotare |
| Emiți bon cu date eronate sau nu afișezi anunțul de atenționare | 2.000 – 4.000 lei |
| Nu înmânezi bonul sau nu eliberezi factura la cererea clientului | 1.000 – 2.000 lei, aplicată persoanei care a încasat |
| Nu emiți bon fiscal | sume fixe, de la 2.000 la 30.000 lei, în funcție de suma neînregistrată |
Amenzile sunt aceleași pentru PFA ca pentru un SRL: legea nu are o tranșă redusă pentru persoanele fizice. La a doua contravenție în 12 luni, activitatea se poate suspenda 15 zile. Și nu poți plăti jumătate din minimul amenzii în 15 zile: contravențiile din OUG 28/1999 sunt exceptate de la această posibilitate. Toate sancțiunile fiscale sunt adunate în articolul despre amenzile PFA.
Casa de marcat ca cheltuială
Dacă ești în sistem real, aparatul de marcat e o cheltuială a activității. Din 2026, un bun cu valoare de până la 5.000 lei se înregistrează ca obiect de inventar și se deduce integral; peste 5.000 lei devine mijloc fix și se amortizează. Cum faci distincția afli din articolul despre obiect de inventar sau mijloc fix.
Notă de arhivă. Aparatele cumpărate și puse în funcțiune în 2018, 2019 și 2020 aveau un regim special: costul lor se scădea din impozitul pe venit. Regimul nu se mai aplică achizițiilor noi.
Încasările cu bon în contabilitate
Încasările zilnice cu bon fiscal le înregistrezi în Registrul-jurnal de încasări și plăți pe baza raportului zilnic Z. Încasările cu cardul ajung în cont nete de comisionul procesatorului: le înregistrezi la valoarea integrală, iar comisionul separat, ca plată. Când depui numerarul în cont, operațiunea e un transfer între casă și bancă, nu o încasare nouă. Numerarul din casă respectă plafoanele de numerar.
Cum faci asta în ContApp. Înregistrezi încasările zilei pe baza raportului Z, iar încasările cu cardul le preiei din extras, la valoarea integrală, cu comisionul procesatorului ca plată separată. Registrul de încasări și plăți și Registrul de evidență fiscală se completează automat în programul de contabilitate ContApp.
Întrebări frecvente
Încasez de la clienți doar prin transfer bancar. Am nevoie de casă de marcat?
Nu. Obligația apare doar la încasările cu numerar, card sau substitute de numerar de la persoane fizice. Pentru încasările prin transfer bancar emiți factură.
Lucrez doar cu firme. Am nevoie de casă de marcat?
Nu. Obligația privește vânzările cu amănuntul și serviciile prestate direct către populație, adică către persoane fizice.
Sunt profesie liberală înregistrată la ANAF. Am nevoie de casă de marcat?
Nu, profesiile liberale sunt exceptate. Dacă încasezi cu numerar de la persoane fizice, emiți chitanță.
Profesia mea e liberală, dar sunt înregistrat ca PFA la registrul comerțului. Sunt scutit?
Nu. Scutirea pentru profesiile liberale o aplicăm celor înregistrați la ANAF, în baza legii speciale a profesiei. Ca PFA, ai nevoie de casă de marcat dacă încasezi cu numerar sau card de la persoane fizice.
Clientul plătește cu cardul. Mai am nevoie de casă de marcat?
Da. Plata cu cardul este inclusă în obligație. Diferența este că bonul nu mai trebuie tipărit decât dacă clientul îl cere; extrasul de cont ține loc de bon.
Vând online și livrez prin curier. Am nevoie de casă de marcat?
Comerțul prin corespondență este scutit (lit. h). Excepția nu acoperă livrările la domiciliu făcute de magazine și de restaurante pe bază de comandă.
Fac reparații la domiciliul clientului sau lucrări de construcții în locuințe. Am nevoie de casă de marcat?
Nu, ambele activități sunt pe lista de excepții. La încasarea în numerar de la persoane fizice emiți însă chitanță.
Vând ocazional la târguri. Sunt scutit?
Doar dacă ești producător agricol individual autorizat și vinzi produse agricole din producție proprie. Altfel ai nevoie de casă de marcat pentru încasările de la persoane fizice.
Surse
- OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, forma consolidată, art. 1, 2 și 2^1;
- Legea nr. 317/2024 pentru modificarea și completarea OUG nr. 28/1999 (plata cu cardul);
- OUG nr. 68/2025 (suspendarea sancțiunii pentru codul QR și datele noi ale bonului, până la 1 noiembrie 2026);
- Legea nr. 296/2023 (cuantumul amenzilor și excluderea plății a jumătate din minim).
194 de comentarii
8 ianuarie 2026 at 19:26
19 iunie 2025 at 6:24
3 aprilie 2025 at 6:41
12 aprilie 2025 at 17:11
12 februarie 2025 at 15:38
6 martie 2025 at 11:28