Amenzi PFA: pentru ce fapte riști și cât plătești

Un PFA nu riscă o singură categorie de amendă, ci cinci regimuri diferite, fiecare cu propria logică și propriile cuantumuri: contravențiile din Codul de procedură fiscală, cele din ordonanța caselor de marcat, cele din sistemele electronice ale ANAF, cele din Legea contabilității și cele din legea plăților în numerar. Sumele merg de la 50 de lei la 30.000, iar ierarhia nu e cea pe care o intuiește lumea. Mai jos sunt pe fapte, cu temeiul legal și cu ce se poate face după ce amenda a fost deja aplicată.

Trei reguli care se aplică la tot ce urmează

1. În Codul de procedură fiscală există două coloane, nu trei. Amenzile sunt prevăzute separat pentru „persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii și mari” și pentru „celelalte persoane juridice și persoanele fizice”. PFA-urile, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale și profesiile liberale intră în a doua coloană. Nu există o tranșă separată pentru „contribuabili mici”, iar asocierile fără personalitate juridică primesc sancțiunea prevăzută pentru persoane fizice.

2. Nu toate legile fac această împărțire. Ordonanța caselor de marcat nu prevede nicio tranșă redusă pentru persoane fizice: un PFA care nu se dotează plătește exact aceeași amendă ca un SRL. La fel, Legea contabilității și legea plăților în numerar au un interval unic. Dacă ai reținut tranșele din Codul de procedură fiscală, nu le transfera automat la celelalte legi — e cea mai frecventă eroare de lectură.

3. Amenda fiscală nu se plătește la jumătate. Regula generală din contravenții — jumătate din minim, dacă plătești în 15 zile — a fost exclusă expres pentru amenzile fiscale prin art. LVIII din Legea nr. 296/2023. Excluderea acoperă Codul de procedură fiscală, Codul fiscal, Legea contabilității, legea plăților în numerar, ordonanța caselor de marcat și ordonanța e-Transport. Formularea ANAF este fără echivoc: contravenientul „nu beneficiază de posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii”.

Declarații nedepuse sau depuse greșit

Primul rând e cel care surprinde: cea mai cunoscută obligație declarativă a unui PFA are cea mai mică amendă din tot articolul. Temeiul ei este art. 336 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, un alineat special pentru declarațiile de venit ale persoanelor fizice. Intervalele mai mari care circulă pe internet — 500–1.000 sau 1.000–5.000 de lei — sunt de la alineatul precedent și se aplică altor declarații.

Amenda mică nu înseamnă însă că întârzierea e ieftină. Peste ea se adaugă dobânda, penalitatea de întârziere și, dacă suma nu a fost nici declarată, penalitatea de nedeclarare — trei accesorii care curg zilnic și care depășesc repede amenda. Sunt tratate separat, mai jos.

La ultimele două rânduri, cele două declarații recapitulative, cuantumul nu se împarte pe categorii de contribuabil — e același pentru toată lumea. Tot acolo există și o cauză de nesancționare pe care o știe puțină lume: dacă îți corectezi declarația recapitulativă până la termenul de depunere a următoarei, iar organul fiscal nu a constatat fapta înainte, nu se aplică amendă. Ultimele trei rânduri privesc doar PFA-urile înregistrate în scopuri de TVA: D394 pentru livrările și achizițiile pe teritoriul național, D390 pentru operațiunile intracomunitare. Un PFA neplătitor de TVA nu le depune și nu le poate rata. Dacă ai de-a face cu Declarația Unică, merită citite mai întâi greșelile frecvente de completare — o declarație depusă greșit produce mai multe probleme decât una depusă târziu.

Cea mai scumpă contravenție nu e o declarație nedepusă

Dacă organul fiscal îți cere registrele, evidențele, documentele de afaceri sau alte înscrisuri și nu le pui la dispoziție la locul indicat, amenda este de 6.000 – 8.000 de lei pentru persoane fizice și celelalte persoane juridice, și de 25.000 – 27.000 de lei pentru persoanele juridice mijlocii și mari. Sunt art. 336 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. a) din Codul de procedură fiscală.

E de peste zece ori mai mult decât amenda pentru Declarația Unică nedepusă și de șase ori mai mult decât cea pentru un decont de TVA întârziat. Ierarhia riscului e deci inversă față de percepția obișnuită: nu termenul ratat e scump, ci controlul la care nu poți arăta ce ți se cere. Motiv suficient ca documentele să stea într-un loc din care se scot în cinci minute.

Casa de marcat și bonul fiscal

Aici sunt cele mai mari amenzi din tot articolul și, cum spuneam, forma de organizare nu ajută cu nimic: ordonanța vizează „operatorul economic”, fără tranșe pentru persoane fizice.

Ultimul rând se citește cu atenție. „Se aplică persoanelor fizice” nu înseamnă o tranșă mai blândă pentru PFA-uri, ci că amenda merge către persoana care a încasat efectiv — vânzătorul, casierul. La un PFA care încasează el însuși, cele două coincid.

Neemiterea bonului: amendă fixă, nu interval

Din noiembrie 2023, când Legea nr. 296/2023 a rescris articolul de sancțiuni, neemiterea bonului fiscal nu mai are un interval din care inspectorul alege. Amenda este o sumă fixă, determinată de suma nejustificată găsită la control și de ponderea ei în operațiunile verificate:

La amendă se adaugă confiscarea sumei nejustificate. Adică o încasare de 1.200 de lei fără bon poate costa 30.000 de lei amendă plus cei 1.200 confiscați.

Suspendarea activității

La cel puțin două contravenții de acest tip într-un interval de 12 luni, sancțiunea complementară este suspendarea activității pentru 15 zile. Ea poate înceta de drept în 24 de ore, dacă operatorul achită amenda contravențională plus o sumă egală cu de cinci ori amenda aplicată și de cinci ori suma nejustificată confiscată. Separat, la nedotarea cu aparat de marcat, suspendarea ține până la dotare și până la prezentarea dovezii de plată a amenzii.

Ce e suspendat până la 1 noiembrie 2026

Bonul fiscal a primit în 2024 trei elemente noi: codul de identificare al beneficiarului, numărul de identificare al bonului și un cod QR. Sancțiunea pentru lipsa lor este suspendată până la 1 noiembrie 2026, prin OUG nr. 68/2025. Suspendarea e îngustă și privește doar aceste trei elemente — orice altă dată eronată de pe bon rămâne sancționabilă cu 2.000–4.000 de lei.

Dacă nu ești sigur că ai nevoie de aparat, întrebarea se lămurește în articolul despre casa de marcat pentru PFA și profesii liberale, nu aici.

e-Factura

De la 1 ianuarie 2026, termenul de transmitere a facturii în sistemul RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, nu 5 zile calendaristice — modificarea vine din OUG nr. 89/2025.

Ultimele două rânduri sunt cele periculoase, pentru că amenda nu are plafon: e un procent din factură. Și nu sancționează doar emitentul — un PFA care primește de la un furnizor o factură care n-a trecut prin sistem și o înregistrează în contabilitate riscă aceeași sumă. Nici aceste amenzi nu se pot achita cu jumătate din minim.

În 2026 a apărut o scutire pentru furnizorii care se identifică fiscal prin codul numeric personal — agricultorii cu regim special, cei care închiriază camere în scop turistic, cei cu venituri din drepturi de proprietate intelectuală. Un PFA nu intră acolo: el se identifică prin cod de înregistrare fiscală, iar obligația îi rămâne integrală, inclusiv dacă e neplătitor de TVA. Detaliile sunt în ghidul e-Factura pentru PFA și profesii liberale și în articolul despre e-Factura pe CNP.

Celelalte sisteme electronice ale ANAF

SAF-T, Declarația 406 — nu se aplică PFA-urilor

Ghidul ANAF pentru D406 enumeră explicit, printre categoriile fără obligație de depunere: persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, persoanele fizice care desfășoară activități cu scop lucrativ, asociațiile familiale și societățile profesionale de avocați. Calendarul pe categorii — mari din 2022, mijlocii din 2023, mici din 2025 — privește numai persoanele juridice din lista celor obligate. Un PFA nu depune SAF-T, indiferent de cifra de afaceri.

Notificarea de conformare RO e-TVA

Atinge doar PFA-urile înregistrate în scopuri de TVA. Dacă primești o notificare de conformare, ai 20 de zile de la primire să transmiți electronic rezultatul verificărilor asupra diferențelor semnalate. Lipsa răspunsului se sancționează cu 1.000–2.500 de lei pentru persoane fizice și celelalte persoane juridice. Sancțiunea se aplică din 1 iulie 2025, respectiv din 1 august 2025 pentru cei care aplică TVA la încasare.

RO e-Transport

Rar relevant pentru un PFA, dar nu imposibil. Obligația apare la transporturi cu vehicule de minimum 2,5 tone masă maximă tehnic admisibilă, încărcate cu bunuri cu risc fiscal ridicat a căror masă brută depășește 500 kg sau a căror valoare depășește 10.000 de lei. Nedeclararea transportului, adică lipsa codului UIT, se sancționează cu 10.000–50.000 de lei în cazul persoanelor fizice și cu 20.000–100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, plus confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate la a doua abatere din 12 luni. Un PFA intră în prima categorie, cea a persoanelor fizice, deci intervalul care i se aplică este 10.000–50.000 de lei.

Documente justificative și registre

Legea contabilității nr. 82/1991 se aplică și PFA-urilor: art. 1 alin. (5) include expres persoanele fizice care realizează venituri în sistem real, iar amenzile se suportă de persoanele vinovate. Intervalul e unic, fără tranșe pe categorii: 300 – 4.000 de lei, pentru neîntocmirea și neutilizarea documentelor justificative, neînregistrarea lor în perioada la care se referă, nepăstrarea și nearhivarea lor, nereconstituirea celor pierdute, precum și pentru neținerea registrelor obligatorii.

La un PFA în partidă simplă, registrele contabile obligatorii sunt Registrul-jurnal de încasări și plăți și Registrul-inventar. Separat de ele, Registrul de evidență fiscală este obligatoriu pentru cei impozitați în sistem real — e un registru fiscal, nu contabil, deci nu intră sub aceeași sancțiune. Nota de recepție și constatare de diferențe, NIR-ul, este obligatorie oriunde există gestiune de stocuri — forma de organizare nu contează, deci un PFA care ține marfă în gestiune o întocmește exact ca o societate. Fiind document financiar-contabil, lipsa ei sau întocmirea greșită intră în același interval de 300–4.000 de lei.

Termenul de păstrare este acum 5 ani, nu 10. Legea nr. 36/2023 a unificat termenele: registrele și documentele justificative se păstrează 5 ani, calculați de la data de 1 iulie a anului următor celui în care s-a încheiat exercițiul financiar, inclusiv statele de salarii. Vechile termene — 10 ani pentru documente și 50 de ani pentru statele de salarii — nu mai sunt în vigoare, deși încă apar în materiale și în ordine ministeriale necorelate cu legea.

Ce trebuie completat și cum, pe fiecare registru, e în ghidul despre registrele obligatorii ale PFA și în cel despre completarea Registrului de Evidență Fiscală.

Plafoanele de plăți în numerar

Legea nr. 70/2015 sancționează depășirea plafoanelor de încasări și plăți în numerar, inclusiv depășirea plafonului de numerar ținut în casierie la sfârșitul zilei, cu o amendă de 25% din suma care depășește plafonul, dar nu mai puțin de 500 de lei. Fragmentarea unei încasări sau a unei plăți ca să intre sub plafon se sancționează la fel — interdicția e expresă. Acordarea de avantaje clienților pentru plata în numerar costă 15.000–20.000 de lei.

Două lucruri de reținut, ambele contraintuitive: contravențiile din această lege sunt printre cele excluse expres de la plata jumătății din minim, iar obligația de a deține un cont de plăți în România revine numai persoanelor juridice — un PFA nu intră acolo și nu poate fi amendat pentru asta. Plafoanele în sine, pe fiecare tip de operațiune, sunt în articolul despre plafoanele la plăți și încasări în numerar.

Ce nu este amendă: dobânzile și penalitățile

Accesoriile nu sunt sancțiuni contravenționale și nu se aplică în locul amenzii, ci pe lângă ea. Dobânda este de 0,02% pe zi, penalitatea de întârziere de 0,01% pe zi, iar penalitatea de nedeclarare — pentru sumele pe care nu le-ai declarat deloc — de 0,08% pe zi, adică 29,2% pe an. Ele curg din ziua următoare scadenței, indiferent dacă ai primit sau nu o amendă, iar la un debit lăsat mult timp neplătit depășesc cu mult amenda pentru declarația nedepusă. Mecanismul complet, până la blocarea contului, e în articolul despre dobânzi, penalități și poprirea ANAF.

Când o faptă devine infracțiune

Evaziunea fiscală de la art. 9 din Legea nr. 241/2005, pedepsită cu închisoare de la 3 la 10 ani, cere două condiții cumulative: ascunderea bunului ori a sursei impozabile și intenția. Uitarea unui termen, o eroare de calcul sau necunoașterea unei reguli nu întrunesc condițiile infracțiunii — rămân contravenții, cu amenzile din acest articol.

Întrebări frecvente

Pot plăti jumătate din amendă dacă achit în 15 zile?

Nu, la amenzile fiscale. Beneficiul a fost exclus expres prin art. LVIII din Legea nr. 296/2023 pentru contravențiile din Codul de procedură fiscală, Codul fiscal, Legea contabilității, legea plăților în numerar și ordonanța caselor de marcat. Amenda se plătește integral.

Care este cea mai mare amendă pe care o riscă un PFA?

Din sumele fixe, 30.000 de lei pentru neemiterea bonului fiscal, când suma nejustificată depășește 1.000 de lei. Fără plafon însă sunt amenzile de la e-Factura: 15% din valoarea facturii, atât pentru emiterea în afara sistemului, cât și pentru înregistrarea unei facturi primite care n-a trecut prin sistem.

Am uitat să depun Declarația Unică. Cât mă costă?

Amenda este de 50–500 de lei. Costul real vine însă din accesorii: dobândă 0,02% pe zi, penalitate de întârziere 0,01% pe zi și, pentru sumele nedeclarate, penalitate de nedeclarare 0,08% pe zi. Depune declarația și plătește cât mai repede — accesoriile curg până la stingere.

Un PFA plătește amenzi mai mici decât un SRL?

Depinde de lege. În Codul de procedură fiscală, da: PFA-ul intră în coloana persoanelor fizice, cu tranșe considerabil mai mici. La casele de marcat, la Legea contabilității și la plafoanele de numerar, nu: amenda e aceeași, indiferent de forma de organizare.

Trebuie să depun SAF-T ca PFA?

Nu. Ghidul ANAF pentru Declarația 406 enumeră persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale printre categoriile fără obligație de depunere.

Articol verificat în septembrie 2026, în materiale ANAF. Contravențiile din Codul de procedură fiscală sunt cele de la art. 336 și 337 din Legea nr. 207/2015, verificate în textul în vigoare publicat de ANAF; sancțiunile caselor de marcat, cele din OUG nr. 28/1999 în forma dată de Legea nr. 296/2023; cele de la e-Factura, din OUG nr. 120/2021 și Legea nr. 296/2023, cu termenul modificat prin OUG nr. 89/2025; amenzile contabile, din Legea nr. 82/1991, cu termenul de păstrare modificat prin Legea nr. 36/2023; plafoanele de numerar, din Legea nr. 70/2015.