Cuprins
Dacă începi o activitate sau deja încasezi bani din colaborări, întrebarea vine singură: contract de muncă, convenție civilă sau PFA? Cele trei par variante ale aceluiași lucru — prestezi ceva și ești plătit — dar diferă la ce plătești, la ce primești în schimb și la ce se întâmplă dacă alegi greșit.
Prima lămurire e și cea mai importantă, pentru că schimbă tot restul discuției.
Convenția civilă nu este o categorie fiscală
Ce este, de fapt
Convenția civilă este un contract civil de prestări servicii: o înțelegere între două părți prin care una prestează ceva, iar cealaltă plătește. Nu creează o relație de angajare, nu impune program și nu presupune subordonare.
Se folosește pentru lucrări punctuale — un eveniment fotografiat, un curs ținut o dată, un proiect de design, o consultanță de câteva ore:
- fotograf sau videograf pentru un eveniment;
- trainer, lector sau speaker pentru un curs ocazional;
- designer, copywriter sau ilustrator pentru un proiect singular;
- muzician, actor sau dansator pentru un spectacol;
- consultant pentru o intervenție punctuală;
- organizator de evenimente, pentru un proiect limitat în timp.
Ce decide cum ești impozitat
Codul fiscal nu impozitează „convenția civilă”. Impozitează venitul obținut prin ea, iar categoria în care intră venitul nu se stabilește după numele contractului, ci după cum arată activitatea în realitate.
| Cum arată activitatea | Ce categorie de venit | Ce ai de făcut |
|---|---|---|
| Ocazională — o dată, de câteva ori pe an, fără organizare și fără promovare | venituri din alte surse | nimic de înființat; venitul se declară sau se reține la sursă |
| Repetată și organizată — lună de lună, cu clienți care revin, cu un canal prin care te găsesc | venituri din activități independente | te înregistrezi înainte să continui: PFA sau profesie liberală |
| Cu subordonare — program impus, sarcini de la o singură persoană, resursele ei | activitate dependentă | relația se poate reîncadra, indiferent ce scrie pe contract |
Unde trece granița dintre ocazional și repetat — și de ce nu există un prag în lei — e explicat în articolul despre venituri ocazionale și venituri cu caracter de continuitate. Criteriile după care o activitate e independentă sau dependentă sunt în articolul despre activitate independentă și activitate dependentă.
Cele trei variante, una lângă alta
| Convenție civilă | Contract de muncă | PFA | |
|---|---|---|---|
| Când se potrivește | lucrări ocazionale, fără repetare | activitate continuă, cu subordonare | activitate independentă, repetată, cu unul sau mai mulți clienți |
| Cine calculează taxele | plătitorul, dacă e firmă; altfel tu | angajatorul, integral | tu |
| Impozit pe venit | 10% | 10%, reținut din salariu | 10% pe venitul impozabil |
| CAS, contribuția la pensie | nu se datorează | se reține din salariu | peste 12 salarii minime |
| CASS | doar peste pragul cumulat, pe trepte | se reține din salariu | de la primul leu, cu podea și plafon |
| Cheltuieli deductibile | nu | nu | da |
| Concediu plătit, medical, șomaj | nu | da | nu, în aceleași condiții |
| Vechime și stagiu de cotizare | nu | da | doar dacă datorezi sau plătești CAS |
| Ce depui tu | Declarația Unică, dacă nu s-a reținut la sursă | nimic | Declarația Unică, anual |
Convenție civilă: ce plătești și cine reține
Discuția de aici presupune că activitatea chiar este ocazională. Dacă nu e, mergi direct la secțiunea despre PFA.
Citești despre taxe? ContApp le calculează automat pentru tine.
Facturare, e-Factura, registre, Declarația Unică și declarații TVA — de la 49 lei/lună.
Impozitul de 10% și cine îl reține
Veniturile din alte surse se impozitează cu 10%, aplicat la venitul brut sau la venitul impozabil, după caz. Cota nu s-a schimbat în 2026 — vezi cotele de impozit, pe categorie de venit.
Cine plătește efectiv impozitul depinde de cine îți dă banii:
- plătitorul este o firmă — reține cei 10% și îi virează el; tu primești suma netă și nu mai ai nimic de făcut;
- plătitorul este o persoană fizică sau o entitate care nu reține la sursă — declari tu venitul prin Declarația Unică și plătești impozitul.
Verifică pe ce bază ți se face plata. Dacă în contract scrie o sumă netă, iar firma reține impozitul peste ea, costul e al firmei. Dacă scrie o sumă brută, cei 10% ies din banii tăi. E cea mai frecventă neînțelegere la semnare.
CASS, pe trepte, și numai peste prag
Contribuția la sănătate nu se calculează ca procent din ce ai încasat, ci pe trepte, în funcție de venitul cumulat din categoriile de la art. 155 alin. (1) lit. c)–h) din Codul fiscal: chirii, dividende, dobânzi, drepturi de autor, activități agricole și alte surse.
| Venit cumulat în 2026 | CASS datorată |
|---|---|
| sub 24.300 lei (6 salarii minime) | 0 lei |
| 24.300 – 48.600 lei | 2.430 lei |
| 48.600 – 97.200 lei | 4.860 lei |
| peste 97.200 lei | 9.720 lei |
Două reguli de cumul care se uită des.
Veniturile din salarii și din pensii nu intră în acest cumul. Dacă ești salariat și iei o dată 5.000 de lei pe o convenție civilă, salariul nu se adună la cei 5.000.
Veniturile din activități independente se calculează separat — nu se cumulează cu categoriile c)–h). Un PFA cu venituri și din chirii plătește CASS de două ori, pe două baze diferite. Detaliile sunt în articolul despre cum se calculează CASS.
CAS nu se datorează pentru veniturile din alte surse. Consecința practică: o convenție civilă nu îți aduce stagiu de cotizare la pensie.
Excepția care schimbă calculul: drepturile de autor
Jumătate din exemplele de mai sus — fotograf, designer, ilustrator, copywriter, muzician, actor — produc de fapt venituri din drepturi de proprietate intelectuală, dacă ceea ce transmiți este o operă, printr-un contract de cesiune. Regimul e altul:
- venitul net se stabilește scăzând o cotă forfetară de cheltuieli de 40% din venitul brut;
- impozitul de 10% se aplică la venitul net și se reține de regulă la sursă, de plătitorul persoană juridică;
- aici CAS se poate datora, peste plafonul de 12 sau 24 de salarii minime — spre deosebire de alte surse;
- dacă ești și salariat, nu datorezi CASS pentru drepturile de proprietate intelectuală.
Verifică deci întâi ce vinzi: o prestație, sau o operă cu drepturi cedate. Nu e o formalitate — schimbă și baza de calcul, și contribuțiile.
Contractul de muncă: ce plătești și ce primești
Este forma cea mai reglementată și singura în care nu ai nimic de calculat. Angajatorul reține din salariul brut CAS 25%, CASS 10% și impozitul de 10%, le declară și le plătește, iar tu primești netul. Peste salariul brut, angajatorul mai datorează o contribuție proprie, care nu se scade din banii tăi.
La impozit se aplică și o deducere personală, în funcție de venit și de persoanele aflate în întreținere — o calculează tot angajatorul.
Ce primești în schimbul rigidității:
- concediu de odihnă plătit;
- concediu medical în condițiile legii;
- dreptul la indemnizație de șomaj;
- vechime în muncă și stagiu de cotizare la pensie, fără să faci nimic;
- protecția din Codul muncii la încetarea contractului.
Compară net cu net, nu net cu brut. Un tarif pe convenție civilă sau pe PFA care pare mai mare decât salariul net include, de fapt, și ce ai pierdut: concediul, medicalul, șomajul și stagiul de cotizare. Pune-le în calcul înainte să compari cifrele.
PFA: ce plătești și ce deduci
PFA este forma pentru activitatea independentă desfășurată organizat și repetat. Nu ai angajator, îți stabilești singur programul și tarifele, emiți facturi și îți ții evidența. Pașii de înființare sunt în ghidul de înființare a unui PFA; dacă profesia ta e reglementată printr-o lege specială, forma echivalentă este persoană fizică independentă (PFI).
Ce datorezi, la veniturile din 2026:
- impozit 10%, aplicat pe venitul impozabil — adică pe venitul net rămas după scăderea contribuțiilor deductibile;
- CAS 25%, dar numai dacă venitul net atinge 12 salarii minime (48.600 lei); se aplică la baza aleasă, minimum plafonul atins, deci 12.150 sau 24.300 lei;
- CASS 10% pe venitul net realizat, cu o podea la 6 salarii minime (24.300 lei) și un plafon la 72 de salarii (291.600 lei).
Diferența care contează cel mai mult față de celelalte două variante: la PFA deduci cheltuielile făcute în interesul activității. Toate cifrele și pragurile anului sunt în articolele despre taxele unui PFA în 2026 și plafoanele fiscale ale anului.
Dacă întrebarea ta e mai degrabă „PFA sau firmă?”, comparația completă, cu calculator, e în articolul despre PFA sau SRL.
Cum alegi, în patru întrebări
| Întrebarea | Dacă răspunsul e da |
|---|---|
| Se repetă? Lună de lună, sau ori de câte ori apare ocazia? | nu mai e convenție civilă — te înregistrezi ca PFA sau profesie liberală |
| Lucrezi la programul altcuiva, cu resursele lui, pentru un singur beneficiar? | relația e dependentă; forma corectă e contractul de muncă |
| Ai cheltuieli reale cu activitatea — echipament, materiale, deplasări? | PFA, unde le poți deduce |
| Ai nevoie de vechime, concediu plătit și șomaj? | contract de muncă; celelalte două nu ți le dau |
Riscul de reîncadrare
Cel mai mare risc nu e să plătești mai mult, ci ca forma aleasă să nu descrie realitatea. Dacă lucrezi ca un angajat — program fix, un singur beneficiar, resursele lui, sarcini de la el — dar ești plătit pe convenție civilă sau pe PFA, relația poate fi reîncadrată ca activitate dependentă.
Efectul: veniturile se recalculează ca venituri din salarii, cu impozitul și contribuțiile aferente, plus accesoriile de întârziere. Cum funcționează mecanismul, ce criterii se numără și cine datorează sumele recalculate — în articolul despre activitate independentă și activitate dependentă.
La convenția civilă, riscul apare când e folosită pentru colaborări repetate, deși ar trebui să acopere ceva punctual. Nu numărul de contracte contează, ci faptul că activitatea a devenit continuă.
La PFA, problemele frecvente sunt de altă natură: calcul greșit al contribuțiilor, plafoane depășite fără ajustare, Declarația Unică depusă târziu. Ce riști concret e în articolul despre amenzile și accesoriile.
Greșeli frecvente
- Crezi că numele contractului stabilește taxele. Nu. Categoria de venit se stabilește după cum arată activitatea.
- Folosești convenția civilă lună de lună. Din acel moment ai o activitate cu caracter de continuitate și obligația de a te înregistra.
- Compari un tarif brut cu un salariu net. La salariu, concediul, medicalul și șomajul sunt incluse în preț.
- Uiți că veniturile din alte surse se cumulează între ele. Chiriile, dividendele și convenția civilă intră în același plafon de CASS.
- Tratezi o cesiune de drepturi ca pe o prestare de servicii. La drepturi de autor, cota forfetară de 40% și regulile de CAS și CASS sunt altele.
- Alegi forma după taxe, nu după activitate. E singura greșeală care se plătește retroactiv, cu accesorii.
Cum faci asta în ContApp
Dacă alegerea te duce spre PFA sau profesie liberală, partea administrativă e cea care sperie, nu taxele. În ContApp înregistrezi încasările și plățile, iar programul completează singur Registrul-jurnal și Registrul de Evidență Fiscală.
Vezi în orice moment venitul net realizat și în ce plafon te încadrezi — cel de 6 salarii pentru CASS, cel de 12 sau 24 pentru CAS — deci nu afli în mai anul următor că ai trecut un prag.
La final de an, Declarația Unică se completează din aceleași cifre, cu impozitul, CAS și CASS calculate automat. 30 de zile gratuit, fără card.
Întrebări frecvente
Convenția civilă mai există legal?
Da, ca instrument contractual: este un contract civil de prestări servicii, încheiat potrivit Codului civil. Ce nu mai există este vechea convenție civilă de prestări servicii din legislația muncii, care funcționa ca alternativă la contractul individual de muncă.
De câte ori pe an pot încheia o convenție civilă fără să-mi fac PFA?
Nu există o cifră în lege. Criteriul nu este numărul de contracte, ci dacă activitatea a devenit sistematică și organizată. Două colaborări pe an, fără promovare și fără clienți care revin, rămân ocazionale; o colaborare lunară nu.
Trebuie să emit factură pe o convenție civilă?
Nu, dacă nu ești înregistrat ca PFA sau profesie liberală: o persoană fizică neînregistrată nu emite facturi. Documentul care justifică plata este contractul, împreună cu dovada plății și, unde e cazul, un proces-verbal de predare-primire.
Sunt salariat. Un venit pe convenție civilă îmi schimbă ceva la salariu?
Nu. Salariul nu se cumulează cu veniturile din alte surse la calculul CASS, iar impozitul pe salariu rămâne cum era. Verifică totuși contractul de muncă, pentru clauze de exclusivitate sau de neconcurență.
Convenția civilă îmi aduce vechime sau stagiu de cotizare?
Nu. Pentru veniturile din alte surse nu se datorează CAS, deci nu se constituie stagiu de cotizare la pensie și nu se acumulează vechime în muncă. Este diferența cea mai des trecută cu vederea față de contractul de muncă.
Firma îmi cere să trec de pe contract de muncă pe convenție civilă. Pot refuza?
Poți: schimbarea se face prin acordul părților, nu unilateral. Iar dacă munca rămâne aceeași — același program, același loc, aceleași sarcini — construcția este reîncadrabilă ca activitate dependentă, cu riscul în principal la firmă.
Ce se întâmplă dacă am folosit convenția civilă pentru o colaborare care s-a prelungit?
Te înregistrezi acum și declari veniturile realizate. Accesoriile curg pe zi, deci fiecare lună de amânare costă, iar o regularizare din proprie inițiativă este mult mai ieftină decât una constatată la un control.
