Actualizare 15 ianuarie 2020 – anunt postat pe site-ul oficiului:
ANUNT IMPORTANT: Crearea unui cont in Sistemul Electronic de Transmisie Date (pentru desemnarea persoanei si pentru raportarea on-line) se poate face SI DUPA termenul de 180 de zile prevazut la art. 60 alin.(3) din Legea nr. 129/2019, respectiv SI DUPA DATA DE 21 IANUARIE 2020!In 21 iulie 2019 a intrat in vigoare legea nr. 129 (MO 589 din 18 iulie 2019) pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative.
Legislatia introdusa este complexa si presupune un efort considerabil pentru conformare. Se definesc obligatii noi pentru entitatile raportoare, printre acestea fiind nominalizate si persoanele fizice care desfasoara activitati independente (PFA, II, IF) si profesii liberale.
Site – Oficiul national de prevenire şi combatere a spălării banilor.
Pe scurt, prevederile principale pentru persoanele fizice sunt:
- Persoanele fizice titulare de PFA, II, IF, Profesii Liberale (vezi entitatile raportoare) sunt obligate sa raporteze orice tranzactie suspecta;
- De asemenea, aceleasi persoane fizice trebuie sa raporteze orice tranzactie efectuata in numerar care depaseste pragul de 10.000 de euro;
- Pentru raportare persoanele fizice trebuie sa aiba cont pe site-ul oficiului pentru spalarea banilor;
- In opinia mea, termenul de 17 Ianuarie 2020 (pentru desemnarea persoanei responsabile cu raportarea) nu se aplica persoanelor fizice dar este indicat sa initializezi procedura de creare a contului pe site-ul oficiului. Obligatiile de raportare sunt in vigoare din iulie 2019! Cu atat mai mult daca oferi consultanta si servicii catre societati.
- Practic aceasta lege ne obliga pe toti sa devenim „turnatori” la organul de securitate financiara a statului roman (si a noastra). Cam dura legea!
Rugamintea mea este sa citesti si tu legea si sa revii cu nelamuriri sau completari daca e cazul.
Ce reprezinta spalarea banilor
Ca sa stabilim daca o tranzactie este suspecta trebui mai intai sa stim ce reprezinta infractiunea de spalare a banilor. Conform art. 49 din lege:
(1) Constituie infractiunea de spalare a banilor si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani:
a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri ori in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei;
b) ascunderea ori disimularea adevaratei naturi, a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni;
c) dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri de catre o alta persoana decat subiectul activ al infractiunii din care provin bunurile, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni.
Care sunt entitatile raportoare de tranzactii suspecte
Art. 5 (1) Intra sub incidenta prezentei legi urmatoarele entitati raportoare:
a) institutiile de credit persoane juridice romane si sucursalele institutiilor de credit persoane juridice straine;
b) institutiile financiare persoane juridice romane si sucursalele institutiilor financiare persoane juridice straine;
c) administratorii de fonduri de pensii private, in nume propriu si pentru fondurile de pensii private pe care le administreaza, cu exceptia caselor de pensii ocupationale profesionale;
d) furnizorii de servicii de jocuri de noroc;
e) auditorii, expertii contabili si contabilii autorizati, cenzorii, persoanele care acorda consultanta fiscala, financiara, de afaceri sau contabila;
f) notarii publici, avocatii, executorii judecatoresti si alte persoane care exercita profesii juridice liberale, in cazul in care acorda asistenta pentru intocmirea sau perfectarea de operatiuni pentru clientii lor privind cumpararea ori vanzarea de bunuri imobile, actiuni sau parti sociale ori elemente ale fondului de comert, administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clientilor, operatiuni sau tranzactii care implica o suma de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, functionarii sau administrarii unei societati; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societati, organismelor de plasament colectiv in valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum si in cazul in care participa in numele sau pentru clientii lor in orice operatiune cu caracter financiar ori vizand bunuri imobile;
g) furnizorii de servicii pentru societati sau fiducii, altii decat cei prevazuti la lit. e) si f);
h) agentii imobiliari;
i) alte entitati si persoane fizice care comercializeaza, in calitate de profesionisti, bunuri sau presteaza servicii, in masura in care efectueaza tranzactii in numerar a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 10.000 euro, indiferent daca tranzactia se executa printr-o singura operatiune sau prin mai multe operatiuni care au o legatura intre ele.
Obligatia de raportare a tranzactiilor suspecte:
(1) Entitatile raportoare prevazute mai sus sunt obligate sa transmita un raport pentru tranzactii suspecte exclusiv Oficiului daca acestea cunosc, suspecteaza sau au motive rezonabile sa suspecteze ca:
a) bunurile provin din savarsirea de infractiuni sau au legatura cu finantarea terorismului; sau
b) persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu este cine pretinde a fi; sau
c) informatiile pe care entitatea raportoare le detine pot folosi pentru impunerea prevederilor prezentei legi; sau
d) în orice alte situatii sau cu privire la elemente care sunt de natura sa ridice suspiciuni referitoare la caracterul, scopul economic sau motivatia tranzactiei, cum ar fi existenta unor anomalii fata de profilul clientului, precum si atunci cand exista indicii ca datele detinute despre client ori beneficiarul real nu sunt reale sau de actualitate, iar clientul refuza sa le actualizeze ori ofera explicatii care nu sunt plauzibile.
Raportarea tranzactiilor care nu prezinta indicatori de suspiciune
Art. 7 (1) Entitatile raportoare au obligatia de a raporta catre Oficiu tranzactiile cu sume în numerar, în lei sau în valuta, a caror limita minima reprezinta echivalentul în lei a 10.000 euro.
(2) În situatia în care tranzactiile prevazute la alin. (1) sunt derulate prin intermediul unei institutii de credit sau financiare, obligatia de raportare revine acesteia, cu exceptia operatiunilor din activitatea de remitere de bani care vor fi raportate conform alin. (5).
(3) Institutiile de credit si institutiile financiare definite conform prezentei legi vor transmite rapoarte on-line privind transferurile externe în si din conturi, în lei sau în valuta, a caror limita minima reprezinta echivalentul în lei a 15.000 euro.
(4) În sensul alin. (1), termenul tranzactie include si operatiunile a caror valoare este fragmentata în transe mai mici decat echivalentul în lei a 15.000 euro, care au elemente comune cum ar fi: partile tranzactiilor, inclusiv beneficiarii reali, natura sau categoria în care se încadreaza tranzactiile si sumele implicate. Entitatile raportoare stabilesc în politici si normele interne prevazute la art. 24 alin. (1), proportional cu riscul spalarii banilor si finantarii terorismului la care sunt expuse, termenul în care elementele comune prezinta relevanta, precum si orice alte scenarii ce ar putea da nastere unor tranzactii legate între ele.
(5) Pentru activitatea de remitere de bani, entitatile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a caror limita minima reprezinta echivalentul în lei a 2.000 euro.
Cum se face raportarea
Art. 8 (1) Entitatile raportoare prevazute la art. 5 transmit, de îndata, Oficiului raportul pentru tranzactii suspecte prevazut la art. 6 înainte de efectuarea oricarei tranzactii aferente clientului care are legatura cu suspiciunea raportata.
Entitatile raportoare au obligatia de a transmite Oficiului rapoartele, numai în format electronic, prin canalele puse la dispozitie de catre acesta, în forma si continutul stabilite prin ordin al presedintelui Oficiului.
(5) În cazul entitatilor raportoare prevazute la art. 5 alin. (1) lit. e) si f), raportarile se fac catre Oficiu si se notifica
structurile de conducere ale profesiilor liberale asupra transmiterii rapoartelor de tranzactii suspecte.
Persoana desemnata
Art. 23 (1) Entitatile raportoare au obligatia de a desemna una sau mai multe persoane care au responsabilitati în aplicarea prezentei legi, cu precizarea naturii si limitelor responsabilitatilor încredintate, ale caror nume vor fi comunicate Oficiului, exclusiv în format electronic, prin canalele puse la dispozitie de catre acesta.
(4) Dispozitiile alin. (1) nu sunt aplicabile persoanelor fizice ce au calitatea de entitate raportoare, precum si entitatilor raportoare prevazute la art. 5 alin. (1) lit. i).
Obligatia de cunoastere a clientelei
Conform art. 2 se defineste ca
r) client/clientela inseamna orice persoana fizica, juridica sau entitate fara personalitate juridica cu care entitatile raportoare desfasoara relatii de afaceri ori cu care desfasoara alte operatiuni cu caracter permanent sau ocazional. Se considera client al unei entitati raportoare orice persoana cu care, in desfasurarea activitatilor sale, entitatea raportoare a negociat o tranzactie, chiar daca respectiva tranzactie nu s-a finalizat, precum si orice persoana care beneficiaza sau a beneficiat, in trecut, de serviciile unei entitati raportoare;
Art. 13 (1) Entitatile raportoare au obligatia de a aplica masurile standard de cunoastere a clientelei in urmatoarele situatii:
a) la stabilirea unei relatii de afaceri;
b) la efectuarea tranzactiilor ocazionale:
1. in valoare de cel putin echivalentul in lei a 15.000 euro, indiferent daca tranzactia se efectueaza printr-o singura operatiune sau prin mai multe operatiuni care au o legatura intre ele;
2. care constituie un transfer de fonduri, astfel cum este definit de art. 3 pct. 9 din Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 mai 2015 privind informatiile care insotesc transferurile de fonduri si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.781/2006, in valoare de peste 1.000 euro;
c) in cazul persoanelor care comercializeaza bunuri, in calitate de profesionisti, atunci cand efectueaza tranzactii ocazionale in numerar in valoare de cel putin 10.000 euro, indiferent daca tranzactia se efectueaza printr-o singura operatiune sau prin mai multe operatiuni care au o legatura intre ele.
Pastrarea documentelor
Art. 21 (1) Entitatile raportoare, atunci cand aplica masurile de cunoastere a clientelei, au obligatia de a pastra in format letric sau in format electronic, intr-o forma admisa in procedurile judiciare, toate inregistrarile obtinute prin aplicarea acestor masuri, cum ar fi copii ale documentelor de identificare, monitorizarilor si verificarilor efectuate, inclusiv informatiilor obtinute prin mijloacele de identificare electronica necesare pentru respectarea cerintelor de cunoastere privind clientela, pentru o perioada de 5 ani de la data incetarii relatiei de afaceri cu clientul ori de la data efectuarii tranzactiei ocazionale.
Amenzi
Încalcarea prevederilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea civila, disciplinara, contravenţionala, administrativa sau penala. Amenzile pentru persoane fizice pornesc de la 10.000 lei si ajung la 150.000 lei.
55 de comentarii
26 ianuarie 2020 at 15:49
21 ianuarie 2020 at 9:21
20 ianuarie 2020 at 11:02
20 ianuarie 2020 at 9:19
17 ianuarie 2020 at 14:17
17 ianuarie 2020 at 9:53
16 ianuarie 2020 at 7:50
16 ianuarie 2020 at 16:00
16 ianuarie 2020 at 17:12
15 ianuarie 2020 at 21:15
16 ianuarie 2020 at 17:25
15 ianuarie 2020 at 9:42
16 ianuarie 2020 at 17:22
15 ianuarie 2020 at 9:22
16 ianuarie 2020 at 17:21
15 ianuarie 2020 at 8:48
16 ianuarie 2020 at 17:14